Studiu: Utilizarea inteligenței artificiale nu reduce volumul de muncă al angajaților, ci îl crește

La această concluzie au ajuns Aruna Ranganathan, conferențiar la catedra de management a Haas School of Business din cadrul Universității California, Berkeley, și Maggie Sinczi, doctorandă la aceeași școală. Studiul lor, desfășurat pe parcursul a opt luni, a avut loc într-o companie tehnologică americană cu aproximativ 200 de angajați. În această perioadă, autorii au observat echipe de ingineri, designeri, product manageri și personal operațional, au analizat canalele interne de comunicare și au realizat peste 40 de interviuri aprofundate.

Cercetătorii au identificat trei forme de intensificare a muncii. Prima este extinderea sarcinilor: inteligența artificială umple golurile de cunoștințe, iar angajații au început să preia responsabilități care anterior reveneau colegilor. Product managerii și designerii au început să scrie cod, iar cercetătorii s-au implicat în sarcini de inginerie. A doua formă este estomparea granițelor dintre muncă și timpul personal: pragul scăzut de intrare într-o sarcină îi determina pe angajați să trimită solicitări către AI în timpul prânzului, în pauze sau seara târziu, fără a percepe acest lucru ca pe o muncă propriu-zisă. A treia formă este creșterea multitaskingului: rularea paralelă a mai multor agenți și comutarea constantă între fluxuri au creat o sarcină cognitivă continuă.

În final, s-a format un ciclu care se autoîntreține. AI accelera îndeplinirea sarcinilor, ceea ce ridica așteptările privind viteza; așteptările mai mari sporeau dependența de AI; dependența extindea gama de sarcini, iar extinderea acesteia creștea densitatea muncii.

„Părea că, dacă AI îți crește productivitatea, vei economisi timp și vei munci mai puțin. Dar, în realitate, nu muncești mai puțin. Muncești la fel sau chiar mai mult”, a spus unul dintre ingineri.

Ranganathan și Sinczi avertizează că creșterea pe termen scurt a productivității poate masca o suprasolicitare în creștere, care, în timp, se manifestă prin epuizare cognitivă, burnout și scăderea calității deciziilor. Ca măsură de contrabalansare, ele propun ca organizațiile să dezvolte așa-numita „practică a AI” — un set de norme și proceduri conștiente care să reglementeze utilizarea acestor instrumente. Printre măsurile concrete se numără introducerea unor pauze obligatorii înainte de luarea deciziilor importante, gruparea notificărilor în „pachete” livrate conform unui program prestabilit pentru a reduce fragmentarea atenției, precum și alocarea de timp pentru interacțiuni directe cu colegii, care refac înțelegerea contextului și susțin gândirea creativă.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.