Studiu: Un indicator popular al feței „masculine” s-a dovedit a fi un mit

Rezultatele publicate arată că popularul raport dintre lățimea și înălțimea feței, cunoscut ca fWHR, nu este un indicator biologic fiabil, relatează doi.org.

De ce studiază oamenii de știință fețele

Fața umană oferă multe informații despre vârstă, sănătate și emoții. Anterior se credea că proporțiile feței pot reflecta trăsături evolutive mai profunde, precum nivelul de testosteron și tendința spre dominare. fWHR (raportul lățime–înălțime a feței) se calculează prin împărțirea distanței dintre pomeți la distanța dintre sprâncene și buza superioară. Se presupunea că bărbații cu fețe mai late și mai scurte par mai impunători și au un nivel mai ridicat de testosteron, asociat cu agresivitatea și succesul în contexte competitive.

Totuși, studiile anterioare au oferit rezultate contradictorii. Unele au găsit o legătură între această proporție și trăsături masculine, altele nu. Problemele principale țineau de măsurători inconsecvente: unii cercetători foloseau sprâncenele ca reper, alții pleoapele sau linia părului. În plus, dimensiunea generală a corpului era adesea ignorată, ceea ce putea distorsiona concluziile.

Abordări moderne în măsurarea feței

Echipa condusă de Alex L. Jones a reanalizat datele a aproape două mii de persoane, folosind o metodă statistică bayesiană. Această abordare permite evaluarea probabilității ipotezelor ținând cont de cunoștințe anterioare, nu doar de semnificația statistică. Cercetătorii au plasat automat puncte de control pe fotografiile fețelor și au calculat fWHR folosind cinci definiții diferite ale înălțimii feței, luând simultan în considerare înălțimea și greutatea participanților.

Rezultatele au fost neașteptate. După ajustarea pentru dimensiunile corpului, bărbații nu aveau un fWHR mai mare decât femeile. Diferențele erau atât de mici încât, în scopuri practice, pot fi considerate nule. De asemenea, s-a constatat că această proporție depinde puternic de geometria generală a corpului: persoanele mai înalte tind să aibă un fWHR mai mic, iar cele cu masă corporală mai mare — un fWHR mai mare. Acest lucru explică de ce studiile anterioare puteau asocia eronat fWHR cu agresivitatea.

Lățimea feței în locul proporțiilor

Echipa a realizat un al doilea analiză, concentrată pe simpla lățime a feței — distanța dintre pomeți. Acest indicator, spun cercetătorii, ar putea fi un adevărat semn al dimorfismului sexual. Analiza a arătat că bărbații au fețe mai late decât femeile, iar această diferență rămâne semnificativă chiar și după ajustarea pentru înălțime și greutate. Într-un eșantion mai detaliat, cu măsurători ale părții superioare a corpului, diferența a fost și mai pronunțată: la bărbați, lățimea feței era cu aproape două deviații standard mai mare decât la femei cu o constituție corporală similară.

Autorii notează că probabilitatea ca un bărbat să aibă o față mai lată decât o femeie cu dimensiuni corporale similare este de 99,9%.

Acest lucru sugerează că lățimea orizontală a feței reflectă forța fizică și masa musculară, nu o coincidență sau un artefact al măsurătorilor.

Semnificația evolutivă a studiului

Cercetătorii consideră că lățimea feței se formează în perioada pubertății sub influența testosteronului și se dezvoltă împreună cu alte semne ale forței fizice.

În același timp, percepția feței în mediul social este mai complexă decât simplele măsurători: rămâne neclar dacă creierul uman acordă o atenție specială lățimii feței atunci când evaluează dominanța.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.