Studiu: Resentimentul intensifică durerea fizică

Autorii au împărțit furia în patru categorii. Tipul de furie care însoțește durerea fizică determină nu doar modul în care este percepută durerea, ci și perspectivele de vindecare.

Profilurile furiei și durerea

Oamenii de știință au examinat peste 700 de adulți care au solicitat tratament pentru dureri cronice de diverse origini. Prin metoda analizei de profil latent, au identificat patru „profiluri de furie”, fiecare descriind modul în care oamenii trăiesc, exprimă și controlează furia, precum și cât de puternic se simt nedreptățiți din cauza situației lor.

Rezultatele, publicate în revista The Journal of Pain, s-au dovedit surprinzătoare. Pacienții cu nivel moderat sau ridicat atât de furie, cât și de percepție a nedreptății, de exemplu, cei care considerau că durerea lor este rezultatul unui tratament nedrept sau al unei pierderi ireparabile, au prezentat cele mai slabe rezultate. Ei au înregistrat o intensitate mai mare a durerii, o răspândire mai extinsă a acesteia, precum și o incapacitate funcțională și un stres emoțional mai pronunțat.

În schimb, cei care reușeau, se pare, să gestioneze eficient furia și își priveau starea cu mai puțin resentiment se simțeau semnificativ mai bine în timp.

„Nu este nimic rușinos în furie ca atare. Este o reacție emoțională obișnuită și, atunci când este bine reglată, poate contribui la bunăstarea personală și interpersonală. Dar când furia se combină cu resentimentul, care în sine este un declanșator al reacțiilor furioase, poate atrage persoana într-un cerc vicios de suferință emoțională și fizică, ce amplifică și menține durerea cronică”, a explicat psihologul și neurobiologul Gadi Gilam de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, care a condus studiul.

Consecințe pentru tratament și diagnostic

Studiul, în cadrul căruia au fost monitorizați 242 de participanți timp de aproximativ cinci luni, a confirmat că profilurile furiei identificate puteau prezice evoluția durerii chiar și ținând cont de nivelurile de anxietate și depresie. Aceste rezultate sugerează că astfel de profiluri ar putea fi utilizate ca markeri diagnostici timpurii. Aceasta i-ar putea ajuta pe clinicieni să identifice pacienții expuși riscului de a dezvolta durere cronică invalidantă pe termen lung și să propună planuri de tratament mai personalizate, axate pe gestionarea emoțiilor.

„Studiul nostru subliniază că modul în care pacienții își percep durerea, în special dacă o consideră nedreaptă, poate fi la fel de important ca și cauzele ei biologice. Nu avem încă o înțelegere suficient de profundă a neurobiologiei durerii cronice. Ca urmare, nu există o pastilă simplă care să o vindece, așa cum nu există nici instrumente fiabile pentru a prezice dacă răspunde la terapie. Integrarea evaluării furiei și a resentimentului în tratamentul durerii cronice ar putea îmbunătăți radical rezultatele”, a concluzionat Gilam.

Studiul a confirmat necesitatea unor abordări individualizate, menite să îi ajute pe pacienți să gestioneze emoțiile și să schimbe percepția dureroasă a nedreptății. În acest sens pot fi utile, de exemplu, antrenamentul în conștientizare emoțională sau terapia bazată pe cultivarea compasiunii față de sine. Capacitatea de a distinge nuanțele și cauzele furiei ar putea fi cheia viitorului în combaterea durerii, într-o abordare în care omul este pus în prim-plan, nu doar simptomele sale.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.