Studiu: Răcirea bruscă a climei acum 12.800 de ani, cauzată de erupții vulcanice prelungite

Cercetătorii consideră că cea mai probabilă cauză a evenimentului a fost activitatea vulcanică, notează ei în studiul publicat în revista PLOS One, transmite theins.ru.

Evenimentul din perioada Dryasului Târziu (12.870–11.700 de ani în urmă) a reprezentat una dintre cele mai abrupte răciri climatice din istoria Pământului. Printre posibilele cauze, oamenii de știință au luat în considerare scurgerile apelor topite din ghețari, impactul unui bolid sau mari erupții vulcanice. Concentrațiile ridicate de platină în nucleul de gheață GISP2 din Groenlanda, descoperite în 2013, păreau să susțină ipoteza unui impact meteoritic.

Noul studiu a arătat că vârful de platină a apărut la aproximativ 45 de ani după începutul Dryasului Târziu și a durat aproximativ 14 ani. Această durată nu corespunde unui impact meteoritic instantaneu, dar se potrivește cu erupțiile vulcanice prelungite caracteristice Islandei.

Analiza geochimică a probelor de tefră de la vulcanul Laacher-See din Germania a exclus acest vulcan ca sursă a anomalia de platină din cauza concentrațiilor extrem de scăzute de platină. Raporturile platină-iridiu și alte elemente din gheața groenlandeză s-au dovedit a fi cele mai apropiate de compoziția condensatelor gazoase vulcanice, în special de la complexe vulcanice submarine.

Cercetătorii presupun că sursa anomalia de platină ar fi putut fi o erupție de sub ghețar sau subacvatică din Islanda. În timpul topirii ghețarilor, activitatea vulcanică în Islanda a fost de 100 de ori mai mare decât cea actuală, din cauza descărcării presiunii ghețarilor. Interacțiunea magmei cu apa ar fi putut conduce la fracționarea platinei în faza gazoasă și transportul acestuia prin aerosoli clorurați.

Autorii subliniază însă că anomalia de platină a apărut prea târziu pentru a fi cauza Dryasului Târziu. Răcirea climatică în sine, presupun ei, a fost cauzată de o erupție vulcanică puternică în jurul anului 12.870 î.Hr., care a creat un strat de aerosoli de sulf în emisfera nordică și a declanșat feedback-uri climatice.

Totodată, o echipă internațională de cercetători a descoperit recent ceea ce au numit dovezi convingătoare ale coliziunii Pământului cu resturi ale unei comete dezmembrate, în jurul anului 12.800 î.Hr. Prin microscopie electronică de scanare și spectrometrie de masă cu laser, cercetătorii au identificat vârfuri sincronizate de particule metalice, geochimic corespunzătoare prafului cosmic. În aceleași straturi au fost găsite sfere mici care conțin fier și siliciu, cu diametre între 4 și 163 microni, compuse în proporție de 98% din material terestru, cu o mică impuritate extraterestră.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.