Studiu: Produsele procesate profund cresc riscul de deces prematur

La această concluzie a ajuns o echipă internațională de cercetători condusă de profesorii Luigino Guasti, Marialaura Bonaccio, Massimo Piepoli și Licia Iacoviello, informează escardio.org.

Produsele ultraprocesate sunt considerate produse industriale cu un număr mare de aditivi, arome, emulgatori și alte ingrediente. Acestea includ băuturi răcoritoare dulci, gustări, mezeluri, produse semipreparate, cereale dulci pentru micul dejun, produse de patiserie industrială și multe feluri de mâncare gata preparate.

Autorii au analizat rezultatele tuturor studiilor disponibile dedicate legăturii acestor produse cu bolile cardiovasculare.

S-a constatat că persoanele care consumă cele mai multe alimente ultraprocesate au un risc cu până la 19% mai mare de a dezvolta boli de inimă, se confruntă cu fibrilație atrială cu 13% mai frecvent și pot avea un risc cu până la 65% mai mare de deces din cauze cardiovasculare comparativ cu cei care consumă aceste produse în cantități mai mici. În plus, alimentele ultraprocesate sunt asociate cu obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și tulburările metabolismului lipidic.

Potrivit profesorului Guasti, aceste produse înlocuiesc treptat alimentația tradițională.

„Studiile arată că alimentele ultraprocesate sunt asociate cu mai mulți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv obezitatea, diabetul și hipertensiunea, precum și cu riscul de dezvoltare și deces din cauza bolilor de inimă”, a menționat ea.

Cercetătorii explică posibila daună prin faptul că astfel de alimente conțin de obicei multă sare, zahăr și grăsimi saturate. În plus, ele conțin diferiți aditivi și substanțe care apar în procesul de prelucrare industrială. Aceștia pot provoca inflamații, pot perturba metabolismul, influența microbiomul intestinal și pot favoriza supraalimentarea.

Autorii subliniază că chiar și produsele cu o compoziție „bună” pot rămâne ultraprocesate și potențial dăunătoare.

Experții au îndemnat medicii să discute consumul de alimente ultraprocesate cu pacienții, alături de activitatea fizică, fumat și consumul de alcool. De asemenea, ei propun actualizarea recomandărilor nutriționale și o etichetare mai clară a produselor.

Totodată, cercetătorii menționează că majoritatea datelor disponibile sunt încă bazate pe studii observaționale, iar pentru concluzii finale sunt necesare studii clinice pe termen lung.