Studiu: Poluarea aerului crește cu timpul riscul de dezvoltare a demenței

Analiza publicată în revista The Lancet Planetary Health este cel mai amplu studiu de până acum care confirmă legătura dintre poluarea aerului și sănătatea creierului, deși rămân întrebări despre mecanismul exact și perioada din viață în care oamenii sunt cei mai expuși riscului, scrie euronews.com.

Aproximativ 57 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență — o afecțiune care apare atunci când conexiunile dintre celulele nervoase din creier sunt pierdute sau deteriorate. Cercetătorii au identificat mai mulți factori de risc, inclusiv poluarea aerului, însă până acum nu se știa clar care poluanți sunt cei mai periculoși.

Pentru noua analiză, cercetătorii de la Universitatea Cambridge (Regatul Unit) au studiat date din 51 de rapoarte care acoperă aproape 30 de milioane de persoane, majoritatea din țări cu venituri mari.

Ei au constatat o legătură puternică între riscul de dezvoltare a demenței și expunerea la particule fine provenite din surse precum gazele de eșapament, centralele electrice și praful, dar și la dioxid de azot rezultat din arderea combustibililor și la funingine provenită, de exemplu, din arderea lemnului.

Acești poluanți par să fie mai strâns asociați cu demența vasculară — cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier — decât cu boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, deși diferențele nu sunt semnificative.

„Poluarea aerului nu este doar o problemă de mediu, ci o amenințare gravă și tot mai mare pentru sănătatea creierului nostru”, a declarat doctorul Isolde Radford, manager principal de politici la Alzheimer’s Research UK.

Oamenii de știință încă nu știu sigur dacă poluarea aerului provoacă în mod direct demență și care sunt mecanismele biologice implicate. Se presupune însă că poluarea poate provoca inflamații și stres oxidativ (care poate deteriora celulele și ADN-ul) în creier — ambii factori fiind asociați cu apariția și progresia demenței.

„Organismul nostru nu are o apărare eficientă împotriva acestui cocktail de particule ultrafine pe care îl generăm pe stradă, în special din trafic, dar și în locuințe, cum ar fi prin încălzirea cu sobe”, a spus Barbara Maher, profesoară la Universitatea din Lancaster (Regatul Unit), care nu a fost implicată în studiu.

Este foarte dificil de urmărit exact la ce poluanți este expusă o persoană de-a lungul vieții, cum interacționează acești poluanți între ei și cum afectează sănătatea.

În acest studiu, ca și în multe altele, expunerea a fost estimată în funcție de adresa de domiciliu a participanților. De asemenea, nu este clar în ce moment al vieții expunerea are cel mai mare impact, deși cercetătorii cred că ar putea fi vorba de o perioadă de câțiva ani sau chiar decenii.

„Avem nevoie urgentă de o abordare mai bună în cercetare”, a spus doctorul Tom Russ, specialist în demență și psihiatrie geriatrică la Universitatea din Edinburgh.

„Acest studiu oferă un răspuns mai clar decât cele anterioare la întrebarea dacă poluarea aerului este legată de demență, dar avem în continuare nevoie de cercetări mai profunde pentru a înțelege cum și de ce afectează creierul”, a adăugat el, precizând că nu a fost implicat în realizarea studiului.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.