Studiu: Obezitatea este o caracteristică înnăscută și nu se dezvoltă din cauza alimentației

Oamenii de știință au descoperit că această boală apare din cauza unor anomalii ale unuia dintre organele noastre majore, relatează focus.ua.

În ultimele decenii, creșterea globală a obezității a creat probleme grave oamenilor, sistemelor de sănătate și îngrijitorilor din întreaga lume, afirmă oamenii de știință. În timp ce factori precum alimentația necorespunzătoare și lipsa de exerciții fizice sunt de obicei învinuiți, cercetări recente au dezvăluit mecanisme mai complexe, în special legate de un hormon cunoscut de mulți, scrie DZD.

Un studiu comun al Spitalului Universitar din Tübingen, al Centrului German de Cercetare a Diabetului (DZD) și al Universității Helmholtz din München, publicat în revista Nature Metabolism, a dezvăluit rolul insulinei în creier în dezvoltarea obezității și a diabetului de tip 2.

Lucrările de cercetare, conduse de profesorul doctor Stefanie Kullmann, au arătat că și consumul pe termen scurt de alimente ultraprocesate, bogate în calorii, cum ar fi batoanele de ciocolată și chipsurile, poate modifica semnificativ funcția creierului la persoanele sănătoase.

„Rezultatele noastre demonstrează pentru prima dată că și consumul pe termen scurt de junk food ultraprocesat provoacă modificări semnificative în creierul persoanelor sănătoase, care pot fi cauza inițială a obezității și a diabetului de tip 2”, a declarat profesorul Kullmann.

În condiții normale, insulina din creier suprimă apetitul. Cu toate acestea, la persoanele obeze, această funcție de reglementare este afectată, ducând la rezistență la insulină. Participanții sănătoși la studiu au prezentat o scădere a sensibilității creierului la insulină încă la cinci zile după ce au consumat o masă bogată în calorii, reflectând modelul observat la persoanele obeze. Această sensibilitate redusă a persistat chiar și la o săptămână după reluarea unei diete echilibrate.

La studiu au participat 29 de bărbați voluntari cu greutate medie, împărțiți în două grupuri. Un grup și-a suplimentat dieta normală cu un plus de 1.500 kcal din gustări procesate timp de cinci zile consecutive, în timp ce grupul de control și-a menținut obiceiurile alimentare normale. Folosind imagini prin rezonanță magnetică (IRM), cercetătorii au evaluat conținutul de grăsime din ficat și sensibilitatea creierului la insulină imediat după intervenție și o săptămână mai târziu.

Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a țesutului adipos din ficat și o scădere a sensibilității creierului la insulină în grupul hipercaloric, efectele persistând chiar și după revenirea la o dietă normală.

Aceste constatări sugerează că răspunsul creierului la insulină se adaptează rapid la schimbările în alimentație, contribuind potențial la obezitate și la bolile asociate. Profesorul Andreas Birkenfeld, unul dintre autorii studiului, a subliniat necesitatea de a investiga în continuare rolul creierului în tulburările metabolice: „Noi emitem ipoteza că răspunsul creierului la insulină se adaptează la modificările pe termen scurt ale dietei înainte de apariția creșterii în greutate și contribuie astfel la dezvoltarea obezității și a altor boli secundare”.

Un studiu anterior publicat în Nature Communications a arătat deja că sensibilitatea ridicată a creierului la insulină este asociată cu o distribuție favorabilă a grăsimii corporale și cu pierderea în greutate în timpul intervențiilor asupra stilului de viață. Acest lucru sugerează un rol-cheie pentru creierul nostru în reglarea metabolismului și consecințe potențial grave atunci când sensibilitatea sa la insulină este compromisă.

În general, studiul evidențiază impactul profund al consumului chiar și pe termen scurt de junk food asupra funcției creierului, subliniind importanța alegerilor dietetice în menținerea sănătății metabolice.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.