Studiu: În procesul de adormire a fost descoperit „un punct fără întoarcere”

„Somnul joacă un rol fundamental în viața noastră, însă mecanismul prin care creierul adoarme rămâne încă insuficient înțeles”, afirmă Nir Grossman de la Imperial College London.

Până acum se credea că adormirea este un proces treptat, în care creierul trece lin de la starea de veghe la cea de somn. Totuși, dovezile care să confirme acest lucru erau limitate.

Distanța dintre somn și stare de veghe

Grossman și colegii săi au dezvoltat un nou model pentru a studia comportamentul creierului în timpul adormirii, folosind date de electroencefalografie (EEG) — test care înregistrează activitatea electrică a creierului și indică fazele somnului și ale stării de veghe.

Oamenii de știință au modelat 47 de semnale EEG într-un spațiu matematic abstract, unde fiecărui punct de date i-au fost atribuite coordonate, ca și cum ar fi o locație pe o hartă. Astfel, ei au putut urmări activitatea cerebrală pe măsură ce aceasta se deplasează către ceea ce au numit „zona de început a somnului”, corespunzătoare celei de-a doua etape a somnului NREM (cu mișcări oculare lente).

„Acum putem măsura activitatea creierului unei persoane și determina, secundă cu secundă, cât de departe se află aceasta de adormire, cu o precizie imposibilă până acum”, explică Grossman.

Oamenii de știință au aplicat această metodă la date EEG colectate de la peste 1.000 de persoane în momentul adormirii.

Rezultatele au arătat că distanța dintre activitatea cerebrală și starea de somn rămâne aproape constantă în ultimele 10 minute înainte de adormire, dar se reduce brusc în ultimele câteva minute. Această tranziție bruscă, care se produce în medie cu 4,5 minute înainte de adormire, reprezintă momentul exact în care creierul comută de la starea de veghe la somn, afirmă Li Junheng, tot de la Imperial College London: „Este punctul fără întoarcere”.

Astfel, trecerea de la veghe la somn nu este un proces treptat, ci o schimbare radicală, care are loc în ultimele minute, adaugă Grossman. „De aceea, când cineva spune că „se prăbușește în somn”, exprimă destul de fidel ceea ce se întâmplă în creier”, explică el.

„Este aproape o dovadă științifică a acelei senzații de cădere într-o altă stare”, conchide omul de știință.

Drumul spre somn este unic pentru fiecare, dar constant

Într-un alt experiment, EEG-ul a fost înregistrat timp de o săptămână la 36 de participanți în momentul adormirii. Modelul bazat pe aceste date a putut prezice momentul exact al tranziției spre somn cu o acuratețe de peste 95%.

„Aceasta arată că, deși oamenii sunt foarte diferiți, fiecare persoană are propriul „drum spre somn”, pe care îl urmează noapte de noapte”, subliniază Laura Lewis de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Totuși, ea remarcă faptul că nu este clar dacă modelul ar funcționa și în condiții schimbate, de exemplu, când o persoană doarme într-un loc nou.

Modelul nu explică încă mecanismele cerebrale care controlează această tranziție, recunoaște Li.

„Dar în viitor ne va ajuta să facem acest lucru”, speră Lewis. „A fost întotdeauna greu de identificat momentul exact al adormirii. Dacă am ști când se produce, am putea afla ce regiune a creierului sau ce rețea neuronală determină instalarea somnului”, spune omul de știință.

Înțelegerea acestei dinamici ar putea de asemenea să dezvăluie diferențele dintre persoanele sănătoase și cele care suferă de insomnie, ceea ce ar putea duce la noi metode de tratament, conchide Li.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.