RMN-ul a arătat cum funcționează creierul campionului SUA la memorare

Potrivit recordmanului, până la vârsta de 25 de ani memoria sa era una obișnuită. Totuși, boala Alzheimer a bunicii l-a determinat să înceapă antrenamente zilnice de mai multe ore pentru a memora numere, nume și cuvinte.

„Încă îmi antrenez memoria regulat”, recunoaște el. „Este ca un mușchi: dacă nu îl folosești, slăbește”.

Există numeroase studii dedicate tulburărilor de memorie, de exemplu în demență, însă despre abilitățile excepționale de memorare se știe foarte puțin. Abilitatea unică a lui Dellis a devenit subiectul cercetărilor specialiștilor de la Universitatea Washington din St. Louis.

13 ore în RMN

În anii 2015 și 2021, americanul neobișnuit a petrecut în total peste 13 ore în scanerul RMN: alterna perioade de odihnă cu efectuarea unor sarcini de memorare. În unul dintre teste, Dellis a fost rugat să memoreze un set de 4–7 cuvinte, fiecare apărând pe ecran puțin peste o secundă. I s-a cerut să le învețe pe de rost prin repetare repetată.

„Stai în tomograf și încerci să reții ceva”, își amintește Dellis. „De obicei nu mă antrenez așa, dar a fost interesant să particip la un proiect care urmărește să transforme memorarea sportivă într-un domeniu pe care știința îl poate măsura obiectiv”.

Activitatea creierului său a fost comparată cu cea a doi oameni de știință care au făcut parte din grupul de control: memoria lor a fost evaluată ca foarte bună, dar nu extraordinară.

Rezultatele au fost publicate pe bioRxiv. Ele au arătat că activitatea cerebrală a lui Dellis și a grupului de control în timpul sarcinii era similară. La toți trei s-au intensificat semnalele electrice în cortexul retrosplenial, vizual extrastriatal și frontal dorsal — zone responsabile de navigație, procesarea informației vizuale și memoria de lucru, respectiv.

Totuși, Dellis evită învățarea mecanică.

„Învățarea mecanică este o abordare groaznică, dar majoritatea oamenilor nu știu altfel”, spune el.

Metoda locurilor

În următoarea sarcină (pe care a efectuat-o doar Dellis) el a memorat ordinea unui pachet de cărți amestecat în timp ce creierul îi era scanat. De data aceasta, campionul a folosit metoda mnemotehnică a locurilor, cunoscută și ca „palatul memoriei”. Esența acestei tehnici este să asociezi informația cu locuri specifice, de exemplu în casă, apoi să parcurgi mental aceste locuri pentru a reconstitui ordinea.

„Această tranziție simplă de la abstract la vizual stă la baza aproape tuturor tehnicilor de memorare pe care le folosesc”, asigură Dellis.

Această abordare a activat aceleași trei zone corticale, dar a modificat activitatea în hipocamp — o structură curbată adânc în creier, care joacă un rol cheie în memorie. În prima sarcină, activitatea hipocampului era mai intensă în timpul codificării (adică primirea de informații noi și legarea lor de cele deja cunoscute) decât în timpul reamintirii. În a doua sarcină, situația s-a inversat. De asemenea, în sarcina cu cărțile s-au activat nucleele caudate – structuri în formă de C implicate nu doar în memorie, ci și în învățare. Cercetătorii au sugerat că implicarea nucleelor caudate transformă memoria într-o „abilitate stabilă”.

Activitatea cerebrală a recordmanului a fost comparată cu datele a 887 de participanți la proiectul Human Connectome Project. S-a constatat că el are un nivel mult mai ridicat de conectivitate funcțională — adică diferite zone ale creierului său coordonează mai eficient activitatea, ceea ce indică o interacțiune armonioasă.

Atât Dellis, cât și alți experți consideră că metoda locurilor ar trebui folosită mult mai larg.

„Având în vedere beneficiile evidente pentru memorie, este ciudat că astfel de tehnici, precum metoda locurilor, nu sunt folosite mai des în educație și practică clinică”, se miră neurobiologul cognitiv Martin Dresler de la Centrul Medical al Universității Radboud.

Cum să-ți dezvolți memoria

Potrivit lui, această metodă este deosebit de eficientă pentru că se bazează pe avantajele noastre evolutive.

„Metoda locurilor funcționează atât de bine probabil pentru că transformă informația abstractă în una vizual-spațială. Creierul nostru nu a evoluat pentru a memora numere, cărți de joc, date sau chiar fenomene abstracte precum limbajul. Am evoluat pentru a găsi drumul spre sursa de hrană și pentru a ști unde să evit prădătorii. Suntem foarte buni în scenarii vizual-spațiale și navigație. Exact asta folosește metoda locurilor”, explică Dresler.

Nu este clar dacă metoda locurilor îi va ajuta pe oamenii obișnuiți să se apropie măcar de nivelul lui Dellis, avertizează Craig Stark de la Universitatea California din Irvine: „Nu înțelegem pe deplin care aspecte ale abilităților sale sunt rezultatul antrenamentului și care sunt înnăscute. Ei (cercetătorii) nu studiază efectul antrenamentului sau al consolidării conexiunilor. Ei studiază pe el (persoana respectivă)”.

Autorii studiului, însă, au o poziție mai clară: sunt convinși că conectivitatea neuronală crescută în creierul lui Dellis este cauzată chiar de antrenamentele sale intense.

Campionul însuși leagă succesul său și de un stil de viață sănătos, inclusiv exerciții fizice regulate. „Pentru a-ți îmbunătăți memoria de zi cu zi, fă ce ți-a spus mama: fii atent, mănâncă sănătos, dormi bine și fă sport”, recomandă profesorul Morris Moscovich de la Universitatea Toronto.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.