theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
20 Decembrie 2025, 10:25
3 823
Copiază linkul
Link copiat

Puterea imaginației: Oamenii de știință au descoperit baza neurobiologică a gândirii pozitive

Expresia „puterea gândirii pozitive” este considerată doar un clișeu din cărțile de dezvoltare personală, dar un nou studiu arată că ar putea avea o bază științifică reală.

Puterea imaginației: Oamenii de știință au descoperit baza neurobiologică a gândirii pozitive.
Puterea imaginației: Oamenii de știință au descoperit baza neurobiologică a gândirii pozitive.

Oamenii de știință de la Universitatea Colorado din Boulder și de la Institutul Max Planck din Germania au descoperit că creierul poate învăța nu doar din evenimente reale, ci și din cele pe care o persoană și le imaginează în minte. Astfel de experiențe imaginare, pozitive sau negative, pot influența procesele neuronale și comportamentul uman într-un mod comparabil cu impactul situațiilor reale, transmite news.am.

Studiul, ale cărui rezultate au fost publicate în revista Nature Communications, a implicat 50 de participanți, care inițial au realizat o listă de persoane în funcție de gradul de simpatie.

Apoi, aflați în interiorul unui aparat de rezonanță magnetică (RMN), participanții primeau un nume neutru din listă și, timp de câteva secunde, își imaginau foarte clar fie un episod plăcut, fie unul neplăcut cu acea persoană. În testele ulterioare s-a constatat că participanții aveau o atitudine mai favorabilă față de cei cu care doar și-au imaginat o experiență pozitivă, chiar dacă nu s-au întâlnit niciodată efectiv cu acele persoane.

Oamenii de știință au monitorizat, de asemenea, activitatea creierului în timpul acestor exerciții. Regiunea asociată cu anticiparea recompensei, corpul striat ventral, se activa mai puternic atunci când imaginația pozitivă provoca ceea ce se numește „eroare de predicție” — efectul unei experiențe pozitiv surprinzătoare.

Simultan, se activa și zona cortexului prefrontal, responsabilă cu stocarea și procesarea amintirilor. Aceasta indică o legătură strânsă între imaginație și memorie și arată că creierul „își amintește” evenimentele imaginare aproape la fel ca pe cele reale.

Autorii studiului consideră că înțelegerea acestui mecanism poate ajuta la dezvoltarea unor noi metode terapeutice, de exemplu pentru tratarea fobiilor sau a tulburărilor de anxietate — prin experiențe imaginare controlate. În același timp, ei avertizează că puterea imaginației funcționează și în sens negativ: la persoanele predispuse la gânduri negative, acest mecanism poate amplifica anxietatea și depresia.

Acum ne puteți urmări și pe TelegramFacebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.

Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat