Psihologii au identificat standarde duble în credința în karma
Karma este unul dintre conceptele centrale ale religiilor, filosofiei și culturii Indiei. Fără a intra în detalii religioase, acest termen se referă la credința că faptele oamenilor — bune sau rele — influențează destinul lor viitor, inclusiv după moarte.

Un grup de cercetători de la Universitatea York (Canada) a decis să analizeze motivele psihologice care influențează credințele legate de karmă, transmite naked-science.ru.
În cadrul studiului, descris într-un articol publicat în revista Psychology of Religion and Spirituality, specialiștii au realizat o serie de experimente cu participarea a peste 2.000 de persoane. Participanții au fost rugați să-și amintească și să descrie evenimente din viața lor sau a altora, pe care le considerau legate de karmă. Răspunsurile au fost apoi analizate.
Inițial, cercetătorii s-au concentrat pe locuitori ai SUA. Au fost atrași 478 de voluntari care au declarat că cred în karmă. Printre ei se aflau creștini, budiști, hinduși și atei.
Majoritatea voluntarilor (86%) au ales să povestească despre propria viață, iar în 59% dintre cazuri, relatările erau pozitive — de exemplu, primirea unei „recompense” pentru o faptă bună, precum caritatea. În schimb, dintre cei 14% care au ales să descrie întâmplări din viața altora, 92% au relatat despre „pedeapsa karmică” primită de aceștia.
Într-un alt experiment, la care au participat peste 1.200 de persoane din SUA, India și Singapore (practicând budismul sau hinduismul), participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unii au scris despre sine, alții despre alte persoane. Tendința s-a repetat: 69% dintre primii au povestit evenimente cu final fericit, în timp ce 82% dintre ceilalți au relatat despre ghinioanele altora, văzute ca o plată pentru fapte rele. Analiza computerizată a limbajului folosit a confirmat că oamenii au utilizat mai mulți termeni pozitivi în textele despre propriile experiențe karmice.
Psihologii au remarcat că această asimetrie a fost mai puțin pronunțată în rândul participanților din India și Singapore, comparativ cu cei din SUA, ceea ce a fost explicat prin diferențele culturale. Studii anterioare au arătat că persoanele din culturile occidentale tind să aibă o imagine exagerat de pozitivă despre sine, în timp ce asiaticii sunt mai autocritici. Totuși, în toate regiunile, oamenii au preferat să își amintească „succese karmice” personale și eșecuri karmice ale altora.
În concluzie, studiul arată cum credința în supranatural ajută oamenii să înțeleagă și să accepte evenimentele cotidiene. Potrivit psihologilor, credința în karmă ajută la menținerea unei imagini pozitive despre sine și la explicarea unor situații în care legătura dintre fapte și consecințe nu este clară. De asemenea, astfel de convingeri reflectă nevoia oamenilor de a crede într-o lume dreaptă și ordonată.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.