Particulele din coada cometei 3I/ATLAS s-au dovedit a fi anormal de mari: Nu este doar praf

Astrofizicianul și profesorul Universității Harvard, Avi Loeb, a raportat descoperirea unei noi anomalii la obiectul interstelar 3I/ATLAS, ceea ce ridică noi întrebări despre comportamentul deja neobișnuit al acestui călător cosmic.

Potrivit declarațiilor sale pe blog, cometa se remarcă prin dimensiunea anormal de mare a particulelor care formează așa-numita sa anti-coadă — un jet de materie îndreptat spre Soare.

Centrul atenției cercetătorului a fost tocmai această anti-coadă, care se întinde pe o distanță de cel puțin 400.000 de kilometri.

Conform calculelor lui Loeb, pentru menținerea unei astfel de lungimi și luminozități a jetului sunt necesare particule mult mai mari decât praful obișnuit de cometă, care dispersează cel mai eficient lumina solară. El a precizat că raza acestor particule trebuie să fie între unu și 100 de microni.

„Particulele mai mici nu ar fi putut atinge lungimea observată a jetului, iar cele mai mari nu ar fi putut fi accelerate de fluxul de gaze produs prin sublimarea gheții de pe suprafața nucleului obiectului”, a subliniat specialistul.

Loeb a mai sugerat că fluxul îngust și dens de particule ar putea fi rezultatul ejectării lor de pe o suprafață foarte limitată a nucleului 3I/ATLAS.

Această descoperire completează lista ciudățeniilor deja cunoscute asociate cu al treilea oaspete interstelar înregistrat în Sistemul Solar.

Anterior, specialiștii NASA au raportat că 3I/ATLAS a demonstrat manevre neobișnuite la apropierea de Soare, asociate cu accelerare non-gravitațională.

Loeb a dezvoltat în continuare ipoteza unei posibile origini artificiale al obiectului, pe care a prezentat-o încă din 19 noiembrie. Ca argumente, el a menționat compoziția chimică atipică a cozii gazoase, formată în proporție de 87% din dioxid de carbon, precum și prezența nichelului în ejecții aproape fără impurități de fier, caracteristică aliajelor industriale, potrivit spuselor sale.

Obiectul interstelar 3I/ATLAS, observat pentru prima dată de astronomi pe 1 iulie 2025, a stârnit un mare interes nu doar în mediul științific. Pe 19 decembrie, el a trecut prin punctul cel mai apropiat de Pământ al traiectoriei sale. Conform unor date, între 16 și 22 decembrie distanța până la el a fost de aproximativ jumătate de milion de kilometri, iar conform altor surse mai precise — 268.918.000 de kilometri.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.