Oamenii de știință intenționează să plaseze Arctica într-o „cameră frigorifică” uriașă

Experții de la Universitatea Cambridge au obținut finanțare pentru a elabora și testa un plan care presupune reînghețarea calotelor de gheață ale planetei, transmite focus.ua cu referire la Daily Mail.

De ani de zile, oamenii de știință avertizează asupra consecințelor crizei climatice provocate de activitatea umană. Drept rezultat, omenirea se confruntă deja cu primele efecte: valuri de căldură și secetă extreme au lovit planeta, temperatura oceanului a atins cote record, iar calotele de gheață vitale ale planetei se topesc rapid.

Un plan radical pentru salvarea lumii

De-a lungul deceniilor, cercetători din întreaga lume au încercat să elaboreze planuri de salvare a Pământului de la supraîncălzire sau, cel puțin, de a încetini schimbările climatice. Anterior, au fost luate în considerare idei precum desfășurarea unei „umbrele gigantice” deasupra planetei, care să ne protejeze de radiațiile solare, sau construirea unor „perdele” uriașe care să protejeze Antarctica de pierderea gheții.

Oamenii de știință de la Universitatea Cambridge nu fac excepție, aceștia au obținut finanțare pentru a studia posibilitatea încetinirii încălzirii globale prin reînghețarea artificială a Arcticii. Echipa intenționează să testeze ideea de îngroșare artificială a gheții marine care se topește rapid, prin pomparea apei marine la suprafață în timpul iernii. Dacă va avea succes, această inițiativă ar putea reduce topirea gheții și încetini încălzirea regională.

De menționat că cercetările anterioare au arătat că Arctica ar putea fi complet fără gheață deja în timpul verilor din anii 2030. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla chiar și dacă omenirea ar reduce brusc emisiile. Prin urmare, unii cercetători au concluzionat că singura modalitate de a proteja Arctica este îngroșarea artificială a gheții, de care depind fauna polară și comunitățile inuite.

Reînghețarea Arcticii: cum funcționează

Gheața marină se formează în mod natural atunci când apa îngheață pe partea inferioară a gheții existente, care plutește pe suprafața oceanului. Pe măsură ce gheața crește, ea devine un strat izolator tot mai gros între aerul rece de deasupra și apa de dedesubt, încetinind astfel procesul de înghețare. De asemenea, zăpada de la suprafața gheții acționează ca un izolator, încetinind și mai mult formarea gheții noi.

Echipa de la Cambridge analizează în prezent mai multe scenarii posibile de salvare a Arcticii, unul dintre ele numindu-se „îngroșarea suprafeței”. Tehnologia are ca scop creșterea grosimii gheții marine exact în perioada când nu există zăpadă. Se presupune că acest lucru va fi realizat prin pomparea apei marine la suprafață, astfel încât aceasta să fie expusă direct atmosferei reci și să înghețe formând un strat suplimentar de gheață.

O altă tehnologie luată în considerare de cercetători poate fi utilizată atunci când pe suprafața gheții există zăpadă. Metoda presupune umplerea cavităților de aer din zăpadă cu apă de mare, care în cele din urmă se va transforma în gheață solidă și va conduce la înghețarea mai naturală a stratului inferior de gheață.

Testarea „camerei frigorifice” pentru Arctica

Testele pe teren urmează să înceapă în 2025 în Canada, în colaborare cu organizația Real Ice, a cărei misiune este „păstrarea și refacerea gheții marine arctice”. Anul trecut, compania a anunțat că testele au confirmat viabilitatea ideii: o sondă pilot a dus la creșterea grosimii unui ghețar de platformă cu 50 de centimetri față de un sector de control în perioada ianuarie–mai.

De menționat că această metodă a fost propusă pentru prima dată de Stephen Desch de la Universitatea de Stat din Arizona și colegii săi încă în 2016. Însă acum cercetătorii au obținut pentru prima dată dovezi că metoda funcționează, provocând deja o creștere naturală de 35 centimetri a gheții în partea inferioară a unui ghețar de platformă.

Cercetătorii cred că aplicarea metodei de îngroșare a gheții pe mai mult de 10% din suprafața Arcticii ar putea inversa în mod semnificativ pierderea recentă de gheață în regiune.

Câtă gheață a pierdut deja Arctica

Până în ianuarie 2025 inclusiv, Arctica pierde anual 41.000 de kilometri pătrați de gheață marină, adică 2,8% din volumul total față de media din perioada 1981–2010. Aceasta înseamnă că din 1979 până acum, Arctica a pierdut deja 1,88 milioane de kilometri pătrați de gheață marină.

Potrivit Centrului Național de Date despre Zăpadă și Gheață al SUA (NSIDC), în ianuarie 2025, suprafața gheții marine a atins al doilea cel mai scăzut nivel pentru această lună din întreaga perioadă 1981–2010.

Cum intenționează oamenii de știință să salveze Pământul

Pe parcursul deceniilor de cercetări, oamenii de știință au propus sute de scenarii diferite pentru salvarea Pământului. Iată câteva dintre cele mai radicale:

• Acoperirea Pământului cu o umbrelă gigantică care să ne protejeze de razele enervante ale Soarelui – se presupune că doar doi ani petrecuți „la umbră” ar fi suficienți pentru a răcori planeta;
• Crearea unor „perdele” uriașe în valoare de 50 de miliarde de dolari – se crede că acestea vor ajuta la protejarea planetei de topirea ghețarului Apocalipsei și de creșterea record a nivelului oceanului;
• Deplasarea Pământului cu cinci milioane de kilometri mai departe de Soare, pentru a proteja planeta de distrugere;
• Aruncarea în ocean a mii de litri de substanțe chimice – se presupune că acest lucru va permite răcirea planetei și va proteja Pământul de fierbere.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.