Oamenii de știință avertizează că erupția unui supervulcan va provoca haos climatic

Climatologii au calculat că probabilitatea unei erupții vulcanice la scară largă pe Pământ este de aproximativ 17%, însă omenirea nu are niciun plan de acțiune în acest caz. Un astfel de eveniment ar putea declanșa un haos climatic similar cu erupția vulcanului Tambora din Indonezia în 1815. Atunci 100 km³ de gaze, praf și roci au fost aruncate în atmosferă, ceea ce a dus la o scădere bruscă a temperaturii globale, informează moya-planeta.ru.

Erupția Tambora a fost urmată de un „an fără vară”, care a dus la pierderi de recolte, foamete în masă și creșterea numărului de boli. Potrivit climatologului Markus Stoffel, o erupție a unui supervulcan în secolul XXI ar exacerba problemele deja cauzate de dependența omenirii de combustibilii fosili. „Consecințele ar putea fi chiar mai grave decât în 1815. Lumea este mai instabilă acum”, a adăugat geologul Michael Rampino.  

Gazele cu efect de seră eliberate în atmosferă în ultimul secol ar putea face ca efectele unei super erupții să fie și mai reci. Un studiu realizat de vulcanologul Thomas Aubrey a constatat că o atmosferă mai fierbinte și mai turbulentă ar răspândi mai repede dioxidul de sulf și aerosolii formați din acesta, intensificând efectul de răcire. O atmosferă mai fierbinte va absorbi cu 30% mai multă energie solară în anumite scenarii de încălzire globală care ar putea apărea în curând. În cazul unei erupții, acest lucru ar spori răcirea suprafeței cu 15%.

Oamenii de știință au calculat cum mai multe erupții vulcanice din ultimele câteva mii de ani au răcit temporar planeta cu aproximativ 1-1,5 °C. Erupția Tambora a redus temperatura medie globală cu aproximativ 1°C, iar o altă erupție vulcanică majoră din Indonezia din 1257 pare să fi declanșat o „Mică Eră Glaciară” care a durat sute de ani.

Cu toate acestea, chiar și senzorii suplimentari și alte instrumente seismice tot nu vor ajuta la prezicerea viitorului după următoarea erupție catastrofală. Potrivit cercetătorilor, este necesar să ne pregătim pentru cele mai rele scenarii.

Potrivit lui Aubrey, schimbările climatice pot afecta chiar și comportamentul vulcanilor înșiși. Topirea și dispariția ghețarilor de deasupra rezervoarelor subterane de magmă poate slăbi presiunea care o ține captivă. De exemplu, lava de la un vulcan din Peninsula Reykjanes din Islanda ar putea proveni din topirea ghețarilor. „Ne putem aștepta potențial la mai multe erupții”, avertizează vulcanologii.

Oamenii de știință lucrează acum la cartografierea vulcanilor cei mai sensibili la schimbările climatice. Este vorba în primul rând de regiunile în care ghețarii se topesc rapid, de exemplu, în Islanda sau Chile. Vulcanii care sunt puternic influențați de precipitații, există mulți dintre aceștia în Indonezia, primesc, de asemenea, o atenție deosebită. Aproximativ 716 vulcani din întreaga lume (58% din toți vulcanii terestre activi cunoscuți) pot erupe din cauza precipitațiilor mai abundente.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.