Oamenii de știință au găsit o explicație privind efectul furtunilor geomagnetice asupra inimii umane

Oamenii de știință de la patru institute ale Academiei Ruse de Științe (RAN) au obținut noi dovezi în sprijinul ipotezei conform căreia pulsațiile geomagnetice cu perioade de 3–17 minute (cunoscute sub numele de PC5-6) acționează ca un „factor extern” care influențează ritmul cardiac uman, transmite naukatv.ru.

Autorii subliniază că în perioadele de furtuni magnetice și variații bruște ale condițiilor geomagnetice crește semnificativ frecvența crizelor de angină pectorală, infarct miocardic acut, crize hipertensive și accidente vasculare cerebrale, precum și numărul de decese subite. Însă chiar și la persoane cu o inimă relativ sănătoasă, inclusiv tineri, în timpul furtunilor magnetice se observă adesea creșteri ale tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac.

În ambele cazuri (reacțiile bolnavilor și ale persoanelor sănătoase), tabloul observat se încadrează în noțiunea medicală de „răspuns la stres nespecific”. Totuși, până în prezent, răspunsul la întrebarea de ce o furtună magnetică reprezintă un stres pentru organism a rămas în sfera ipotezelor.

Cercetările din ultimele două decenii au arătat că influența câmpului geomagnetic asupra organismului uman nu este întotdeauna un stres. Ritmurile biologice interne se ajustează în funcție de variațiile câmpului geomagnetic, însă valorile medii ale parametrilor biologici (tensiune arterială, puls, variabilitatea ritmului cardiac) pot rămâne în limitele normale. Un studiu anterior, care a analizat peste 750 de înregistrări ale Electrocardiogramei (EKG) la persoane sănătoase, a arătat că această sincronizare „nedureroasă” în intervalul de perioade 3–40 de minute este observată, în medie, în aproximativ 40% din cazuri.

În noul studiu, cercetători din Pușcino, Moscova și Sankt-Petersburg au analizat efectul sincronizării dintre câmpul geomagnetic și fluctuațiile ritmului cardiac uman în timpul furtunilor magnetice puternice.

„Intervalul de perioade 3–17 minute corespunde pulsațiilor geomagnetice PC5-6, care sunt adesea prezente în magnetosferă sub forma unor oscilații stabile și de amplitudine mare, mai ales în faza finală a furtunilor magnetice. Am analizat înregistrările EKG ale voluntarilor sănătoși, obținute în timpul a trei furtuni magnetice puternice în anii 2023–2024. În total, am avut 61 de înregistrări EKG, fiecare cu o durată de 100 de minute. În acest eșantion, efectul a fost observat mult mai frecvent decât în medie (în 69% din cazuri față de 40%)”, spune Tatiana Zencenko, cercetător principal la Laboratorul de Biochimie Fizică al ITEB RAN și doctor în științe biologice.

O analiză detaliată a altor particularități ale situației geomagnetice a arătat că acest efect de sincronizare apare atunci când sunt îndeplinite două condiții: în primul rând, câmpul geomagnetic trebuie să conțină oscilații ritmice în intervalul de 3–17 minute și, în al doilea rând, fazele acestor oscilații trebuie să fie aproximativ identice în locații geografice îndepărtate, de exemplu, în cazul unor măsurători simultane în România, Moscova și Finlanda.

Potrivit cercetătorilor, rezultatul obținut permite o analogie poetică destul de exactă: ritmul cardiac uman se sincronizează natural cu ritmul câmpului geomagnetic în situațiile în care magnetosfera „respiră” ritmic și sincronizat în diferite puncte ale Pământului. În cazul unei desincronizări a variațiilor geomagnetice, cum se întâmplă în timpul furtunilor magnetice, organismul percepe această situație ca pe un stres, iar în condiții de rezerve adaptative scăzute, poate răspunde prin schimbări bruște ale stării, până la agravarea bolilor existente.

Această idee a fost exprimată ca ipoteză de unul dintre coautori în urmă cu aproximativ 20 de ani, însă dovezi experimentale au fost obținute pentru prima dată abia acum. De asemenea, rezultatele obținute explică de ce unii autori au semnalat anterior o creștere a morbidității în perioadele cu activitate geomagnetică foarte scăzută (sau „liniște magnetică”): în aceste perioade lipsesc oscilațiile PC5-6.

În continuare, autorii intenționează să efectueze cercetări pe volume mai mari de date, în diverse condiții geomagnetice. Rezultatele lucrării au fost publicate în revista Atmosphere.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.