Oamenii de știință au descoperit de ce oamenii iubesc dulciurile
Senzația de dulceață și plăcerea de a consuma băuturi pot depinde nu atât de compoziția lor, cât de ceea ce gândește persoana despre produs.

La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Radboud, Universitatea Oxford și Universitatea Cambridge. Studiul a fost publicat în revista The Journal of Neuroscience (JN).
În cercetare au participat 99 de adulți sănătoși cu o vârstă medie de aproximativ 24 de ani. Toți aveau inițial o atitudine similară față de zahăr și îndulcitori artificiali. Totuși, când oamenii de știință au început să le schimbe așteptările, percepția gustului s-a modificat brusc.
Dacă participanților li se spunea că băutura conține îndulcitori artificiali, ei evaluau băuturile dulci cu zahăr ca fiind mai puțin plăcute. Și invers: dacă oamenii credeau că beau o băutură cu zahăr, plăcerea resimțită creștea — chiar dacă în realitate aceasta nu conținea zahăr.
Neuroimagistica a arătat că nu este vorba doar despre senzațiile subiective. Așteptările influențau activitatea în sistemul de recompensă al creierului — în zona legată de dopamină. Această regiune se activa mai puternic când persoana credea că primește zahăr caloric, chiar dacă nu era așa.
După cum a menționat unul dintre autorii studiului, Daniel Westwater, acest lucru poate însemna că creierul reacționează nu doar la valoarea nutritivă reală, ci și la așteptările legate de aceasta.
Rezultatele obținute arată că percepția alimentelor se formează la intersecția dintre fiziologie și psihologie. Ceea ce gândește o persoană despre un produs poate schimba nu doar gustul acestuia, ci și reacția creierului.
Cercetătorii consideră că această descoperire poate fi folosită în practică. De exemplu, dacă se pune accentul nu pe „dieteticitatea” produsului, ci pe „valoarea nutritivă” sau „conținutul scăzut de zahăr adăugat”, acest lucru poate crește atractivitatea produsului.
Potrivit oamenilor de știință, o astfel de abordare poate ajuta oamenii să treacă mai ușor la o alimentație mai sănătoasă, fără a intra în conflict cu preferințele naturale ale creierului.


