Oamenii de știință au demontat mitul celor 200 de decizii alimentare inconștiente luate zilnic

De aproape 20 de ani, această cifră circulă în publicații științifice, mass-media și campanii de promovare a unui stil de viață sănătos, însă nu a fost niciodată confirmată empiric. Acest lucru este important, deoarece cifrele joacă un rol semnificativ în comunicarea despre sănătate, oferind repere și motivație. Totuși, multe dintre aceste cifre nu sunt susținute științific sau nu au relevanță, transmite naukatv.ru.

„Această cifră denaturează înțelegerea reală a modului în care oamenii iau decizii privind alimentația și cât de mult controlează ei acest proces”, afirmă Maria Almudena Claassen, cercetătoare postdoctorală la Centrul pentru Raționalitate Adaptativă din cadrul Institutului Max Planck.

De unde provine cifra de 200 decizii alimentare pe zi

Cifra de 200 decizii a fost derivată într-un studiu din 2007 realizat de cercetătorii americani Brian Wansink și Jeffrey Sobal. Aceștia au cerut celor 154 de participanți să estimeze numărul deciziilor zilnice legate de alimente și băuturi, rezultatul mediu a fost de 14,4. Apoi au numărat de câte ori oamenii decideau „când”, „ce”, „cât”, „unde” și „cu cine” mănâncă. Aceste valori au fost înmulțite și însumate rezultând în medie 226,7 decizii pe zi. Scăzând cifra de 14,4, autorii au concluzionat că restul reprezintă impulsuri inconștiente. (Este de menționat că Wansink și-a pierdut funcția academică, iar 18 dintre articolele sale au fost retrase, dar articolul în cauză nu se numără printre ele).

De ce această cifră este pusă sub semnul întrebării

Claassen și colegii săi contestă concluziile studiului. Ei au identificat deficiențe metodologice și conceptuale în designul cercetării și susțin că discrepanța din estimări poate fi explicată printr-o eroare cognitivă bine cunoscută, efectul de subaditivitate. Acest efect îi determină pe oameni să supraestimeze frecvența când sunt rugați să evalueze separat componentele unei întrebări generale. Astfel, numărul mare de decizii „inconștiente” legate de alimentație nu reflectă o realitate observabilă, ci rezultatul unui efect psihologic.

Astfel de afirmații simplificate pot dăuna înțelegerii comportamentului alimentar, avertizează Claassen. „Acest tip de reprezentare poate submina sentimentul de autoeficiență. Mesajele simplificate distrag atenția de la faptul că oamenii sunt capabili să ia decizii conștiente și justificate despre alimentație”, spune cercetătoarea.

De ce este necesar pluralismul metodologic în studiile despre comportamentul alimentar

Cum pot fi, așadar, definite și studiate în mod relevant deciziile legate de alimentație? Cercetătorii propun să fie analizate în context concret: Ce se mănâncă? Cât? Ce se evită? Când? În ce context social sau emoțional?

Aceste decizii pot fi înțelese doar în cadrul situației în care sunt luate. Ele se bazează pe circumstanțe specifice, cum ar fi alegerea între salată și paste sau decizia de a renunța la o porție suplimentară. Este important să ne concentrăm pe deciziile-cheie, relevante pentru obiectivele personale: pentru cineva care vrea să slăbească, o salată ușoară în loc de paste, pentru cineva interesat de consum responsabil, o masă vegetariană în loc de una cu carne.

Pentru a reflecta empiric această perspectivă, cercetătorii recomandă un pluralism metodologic: combinarea observațiilor calitative, instrumentelor digitale de monitorizare, jurnalelor personale și studiilor interculturale pentru a obține o imagine detaliată și realistă a deciziilor alimentare zilnice.

„Cifrele magice, cum ar fi cele 200 de decizii alimentare presupuse, nu ne spun prea multe despre psihologia alegerii alimentelor, mai ales când aceste cifre sunt distorsionate. Pentru a înțelege mai bine comportamentul alimentar trebuie să pătrundem în profunzimea modului în care se iau deciziile și a factorilor care le influențează”, a concluzionat directorul Institutului Max Planck pentru Dezvoltarea Umană, Ralph Hertwig.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.