Oamenii de știință au calculat cât de fericit trebuie să fii pentru a reduce riscul bolilor

Creșterea senzației de bunăstare începe să reducă efectiv mortalitatea cauzată de bolile cronice non-infecțioase, precum afecțiuni cardiovasculare, cancer, diabet sau astm, doar după atingerea unui anumit nivel, transmite naukatv.ru.

Potrivit OMS, bolile non-infecțioase reprezintă aproximativ 75% din decesele la nivel mondial care nu sunt legate de pandemii. Acestea depind de numeroși factori — genetici, sociali și comportamentali. Cercetătorii au dorit să afle dacă fericirea poate fi unul dintre acești factori.

Pragul fericirii

Echipa condusă de profesorul Iulia Iuga de la Universitatea Alba-Iulia (România) a analizat date din 123 de țări pentru perioada 2006–2021, inclusiv statistici privind mortalitatea, cheltuielile pentru sănătate și sondaje ale populației. Pentru evaluare a fost utilizată scala „Scara Vieții” — de la 0 (cea mai proastă viață) la 10 (cea mai bună).

Cercetătorii au descoperit un „prag al fericirii” la nivelul de 2,7 puncte. Sub această valoare, creșterea satisfacției vieții nu influențează sănătatea. Dar după depășirea pragului, fiecare creștere cu 1% a bunăstării subiective este asociată cu o scădere a mortalității între persoanele de 30–70 de ani cauzată de probleme cardiace, diabet, cancer etc. cu 0,43%.

„Nu am găsit semne de efecte negative ale „fericirii excesive” — influența sa rămâne pozitivă chiar și la niveluri ridicate”, notează Iuga.

Prin ce se deosebesc țările „fericite”

Statele în care nivelul mediu de fericire depășește 2,7 puncte au, de regulă, sisteme de sănătate dezvoltate, guvernanță mai stabilă și garanții sociale ridicate. Valoarea medie printre toate țările analizate a fost de 5,45, cu minimul de 2,18 (Afganistan) și maximul de 7,97 (Finlanda). Rusia are un scor de aproximativ 5,7.

Autorii subliniază că creșterea fericirii este posibilă nu doar prin creșterea economică, ci și prin măsuri sociale și ecologice: îmbunătățirea calității aerului, prevenirea obezității, limitarea accesului la alcool, creșterea investițiilor în medicină și protecția socială.

Cercetătorii consideră că bunăstarea subiectivă ar trebui privită ca un nou indicator al sănătății publice.

„Fericirea nu este doar o emoție, ci o resursă măsurabilă care influențează durata vieții”, concluzionează Iuga. „Stabilind pragul critic, putem elabora politici care fac oamenii nu doar mai fericiți, ci și mai sănătoși”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.