Oameni de știință: Schimbările climatice reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea umană
Odată cu apariția încălzirii globale, incendiile de pădure devin din ce în ce mai obișnuite și mai frecvente.

Dar pe lângă distrugerea ecosistemelor critice, aceste incendii reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea noastră, chiar dacă suntem departe, scrie focus.ua cu link către The Guardian.
Fumul de incendiu este un poluant semnificativ al aerului care este, de asemenea, legat de probleme grave de sănătate pentru milioane de oameni, inclusiv atacuri de cord, accident vascular cerebral și boli pulmonare. Sezonul incendiilor aduce și alte pericole, afectându-ne nu numai starea fizică din cauza fumului cronic și constant. Aceste fenomene, numite „arderea creierului”, sunt un fenomen relativ nou, iar noi cercetări abia încep să dezvăluie impactul lor asupra bunăstării noastre.
Un studiu recent publicat în revista Environmental Health Perspectives a descoperit că fumul de la incendii poate avea un impact negativ asupra sănătății creierului și funcția noastră cognitivă. Poluarea cu particule fine (PM2,5) din incendiile de vegetație este mai toxică decât alte surse de poluare a aerului, posibil din cauza nivelurilor ridicate de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și a altor particule neurotoxice, spun oamenii de știință.
Aceste particule pot ajunge la creier, provocând inflamație și stres oxidativ, ceea ce crește riscul de apariție a bolii Alzheimer, a demenței și a bolii Parkinson. Cercetările au arătat, de asemenea, că probabilitatea unui nou diagnostic de „demență" crește cu 21% pentru fiecare creștere cu 1 µg a conținutului de particule de incendiu. Neuroinflamația cauzată de fumul de incendiu poate afecta, de asemenea, memoria și educația.
Un alt studiu de la Universitatea din New Mexico a constatat că creșterile bruște ale poluării aerului, cum ar fi în timpul incendiilor, duc la inflamarea hipocampului care persistă la o lună după expunere. Acest lucru poate explica de ce expunerea la fum este corelată cu o concentrare mai slabă, luarea deciziilor și performanța academică. De exemplu, un studiu din 2020 publicat în Journal of Development Economics și realizat de profesorul Josh Graff Zivin de la Universitatea din San Diego a constatat o scădere cu 0,6 puncte a scorurilor la testele studenților în perioadele de inhalare a fumului.
Între timp, cele mai mari efecte asupra sănătății mintale ale incendiilor de vegetație sunt depresia și anxietatea. Inflamația creierului cauzată de fum poate contribui la dezvoltarea tulburărilor de dispoziție, iar stresul și traumele provocate de incendii pot agrava aceste condiții. Dr. Jyoti Mishra de la Universitatea din California, San Diego, a descoperit că persoanele expuse la incendiul de tabără din 2018 au experimentat niveluri ridicate de PTSD, anxietate și depresie, chiar și cei afectați indirect raportând probleme de sănătate mintală crescute.
Abordarea impactul asupra sănătății mintale ale incendiilor de vegetație implică atât strategii individuale, cât și comunitare. Măsurile individuale includ utilizarea purificatoarelor de aer, curățarea spațiilor de locuit, purtarea măștilor și limitarea expunerii în aer liber în perioadele de fum. Măsurile comunitare, cum ar fi asigurarea accesului gratuit la centrele de recreere interioare, pot ușura izolarea și anxietatea. Măsurile preventive, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a reduce încălzirea globală și investițiile în prevenirea incendiilor de pădure și sănătatea pădurilor, sunt necesare pentru a atenua aceste impacturi complexe, spun oamenii de știință.


