Oameni de știință: Nanoplasticul afctează socializarea

Oamenii de știință din Coreea de Sud au descoperit că acumularea de nanoplastice în organism poate nu numai să provoace boli grave, ci și să schimbe semnificativ comportamentul social, informează naked-science.ru.

Potrivit cercetărilor recente, există noi modalități de a proteja mediul de microplastice. Oamenii de știință sugerează, de exemplu, hrănirea cu deșeuri de plastic a larvelor de gândaci care le pot digera sau purificarea apei cu nanoparticule magnetice. Cu toate acestea, alte lucrări arată că aproximativ cinci grame de microplastice intră în corpul uman în fiecare săptămână prin alimente, apă și produse cosmetice. Din această cauză, precum și din cauza acumulării de nanoplastice în organe, apar diverse probleme de sănătate: obezitate, diabet, boli hepatice cronice și cancer.

Experții de la Universitatea Catolică din Daegu din Coreea de Sud s-au concentrat asupra modului în care nanoplasticul afectează bunăstarea emoțională și capacitatea de socializare. Rezultatele studiului au fost publicate de revista științifică Neuroscience.

Autorii articolului au efectuat un experiment în timpul căruia au studiat efectul particulelor nanoplastice asupra șoarecilor aflați în diferite etape ale vieții. Oamenii de știință au administrat pe cale orală nanoplastic o dată pe zi șoarecilor gestanți, precum și urmașilor acestora aflați în diferite stadii de dezvoltare.

Toate rozătoarele au avut un comportament social modificat în comparație cu cele care nu au fost expuse la nanoplastic. Acest lucru a fost cel mai puternic la șoarecii care au primit nanoplastic la vârsta adultă timpurie și în uter, în timpul sarcinii târzii. Aceștia prezentau o habitabilitate socială redusă, precum și o creștere accentuată a comportamentului anxios, de exemplu, era mai probabil să înghețe atunci când intrau într-un mediu nou.

Separat, oamenii de știință au observat anomalii ale activității cerebrale în zonele care sunt asociate cu sistemul dopaminei. Aceste zone sunt responsabile în mare măsură de motivație și dispoziție, precum și de comportamentul social în stadii critice de dezvoltare.

Șoarecii care au primit nanoplasticul la jumătatea sarcinii mamei lor s-au mișcat mai puțin. Iar cei expuși în timpul adolescenței au fost caracterizați de o activitate neuronală crescută, fără modificări semnificative ale comportamentului.

Cercetătorii au subliniat că este tot mai necesar să se abordeze problema poluării cu nanoplastice. Este important să căutăm modalități de a reduce impactul acestor particule minuscule asupra naturii.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.