Oameni de știință: Microplasticul este prezent literalmente peste tot
Microplasticul apare din ce în ce mai des în titlurile știrilor, iar motivele sunt întemeiate și înfricoșătoare.

Proporțiile reale ale poluării cu microplastic, atât a mărilor și animalelor, cât și a corpului uman și a uscatului, pot fi de zeci de ori mai grave, consideră cercetătorii, transmite focus.ua.
Problema microplasticului în mediu, apărută în urmă cu peste 20 de ani, după publicarea unui amplu studiu în revista Science, a devenit una dintre principalele surse de îngrijorare la nivel global. Aceste particule de plastic minuscule, mai mici de 5 mm, se pot forma fie intenționat, cum ar fi microgranulele din produsele cosmetice, fie accidental, prin descompunerea obiectelor de plastic mai mari. Analizând peste 7.000 de studii, cercetătorii au ajuns la concluzii destul de sumbre despre impactul acestor micro-contaminanți, scrie The Conversation.
Deși cercetările continuă, oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin cât de repede se descompune plasticul în microplastic și cum acesta devine nanoplastic, explică Karen Raubenheimer, profesor la Universitatea din Wollongong. Microplasticul a pătruns deja în toate colțurile planetei, acumulându-se nu doar în oceane, ci și pe uscat.
Se estimează că anual ajung în oceane între 0,8 și trei milioane de tone de microplastic, iar poluarea pe uscat poate depăși această cantitate de la trei până la zece ori. Aceste particule au fost detectate la peste 1.300 specii de animale, de la pești la păsări, provocând probleme precum blocarea tractului digestiv și eliberarea de substanțe chimice toxice. La animalele marine, s-a demonstrat că plasticul îngreunează digestia și expune organismele la substanțe periculoase, spune Raubenheimer.
Nici organismul uman nu este imun la această poluare. Microplasticul a fost detectat în alimentele pe care le consumăm și în apa pe care o bem. Poluarea poate apărea natural în mediul înconjurător, dar și în timpul procesării, ambalării și transportului alimentelor. Cercetătorii au descoperit microplastic în organe umane, inclusiv în plămâni, ficat, rinichi și chiar creier, depășind barierele de protecție considerate a bloca particulele străine. Deși unele tipuri de plastic sunt eliminate din organism, multe rămân, iar efectele pe termen lung sunt încă necunoscute.
Deși există peste 7.000 de studii despre microplastic, riscul său exact asupra sănătății nu este încă stabilit, susține Raubenheimer. Cercetările pentru determinarea nivelurilor reale de expunere și impact asupra sănătății umane continuă, iar acum oamenii de știință folosesc în experimente doze mai realiste de microplastic. Deși răspunsurile mai clare vor veni în următorii ani, deja există dovezi serioase privind inflamațiile și reacțiile imune cauzate de aceste particule.
Guvernele din întreaga lume au început să ia măsuri, adoptând legi care limitează utilizarea microplasticului. Cu toate acestea, experții afirmă că aceste eforturi nu sunt suficiente. Este necesar un acord global obligatoriu, precum Tratatul ONU pentru combaterea poluării cu plastic. Următoarea rundă de negocieri este programată pentru noiembrie, iar experții subliniază că sunt necesare politici globale și acțiuni ale publicului pentru a face față acestei amenințări în creștere.
De asemenea, cercetările recente arată că până în 2040, poluarea cu microplastic s-ar putea dubla dacă tendințele actuale continuă, chiar și cu eforturi de reducere a deșeurilor de plastic. Aceasta subliniază necesitatea nu doar de a reduce producția de plastic, ci și de a schimba designul materialelor pentru a preveni descompunerea lor în microplastic, afirmă Raubenheimer.


