Oameni de știință: Au mai rămas 11 ani pentru a salva oceanele de poluarea cu plastic

Într-un raport publicat în revista Marine Pollution Bulletin, aceștia au stabilit pentru prima dată un obiectiv numeric clar pentru combaterea poluării marine globale cu plastic, informează incrussia.ru.

Poluarea cu plastic a mărilor este o problemă tot mai mare pentru lume și, dacă nu se i-au măsuri semnificative, situația nu va face decât să se înrăutățească. Profesorul Atsuhiko Isobe de la Institutul de Cercetare în Mecanică Aplicată al Universității Kyushu monitorizează și urmărește poluarea cu plastic a oceanelor de mai mulți ani.

În 2022, echipa sa de cercetare a raportat că aproximativ 25,3 milioane de tone metrice de deșeuri din plastic au intrat în oceane, iar aproape două treimi din acestea sunt de negăsit.

„Cercetarea mea se referă la urmărirea locului în care ajung deșeurile din plastic odată ce intră în surse de apă, cum ar fi râurile și oceanele. Folosim modele computerizate pentru a urmări modul în care plasticul se mișcă și se descompune în timp”, explică Chisa Higuchi, primul autor al studiului și cercetător postdoctoral în laboratorul lui Isobe.

Deșeurile din plastic persistă mult timp, dar materialele plastice mari se descompun treptat în particule mai mici. În timp ce particulele mari de plastic sunt mai ușor de îndepărtat atunci când au dimensiuni mai mici de cinci mm, acestea sunt clasificate drept microplastice, ceea ce le face mai dificil de colectat, iar peștii mai susceptibili de a le ingera. Prin urmare, chiar dacă oamenii ar înceta să mai arunce gunoaie astăzi, cantitatea de microplastice ar continua să crească.

La summitul G20 de la Osaka din 2019, a fost prezentată inițiativa „Osaka Blue Ocean Vision”, cu scopul de a stopa creșterea poluării cu plastic în mare până în 2050. Inițiativa își propune să îmbunătățească strategiile de gestionare a deșeurilor din întreaga lume prin cooperare internațională.

Higuchi explică faptul că au dorit să afle care ar trebui să fie scenariul ideal pentru ca „Osaka Blue Ocean Vision” să aibă succes. Astfel, cercetătorii au folosit modelarea computațională împreună cu studii de teren pentru a înțelege unde și cum intră plasticul în oceane.

Aceștia au studiat timpul necesar pentru ca diferite tipuri de plastic să se descompună în particule mai mici. De asemenea, au colectat date privind rutele de eliberare a plasticului din râuri și alte surse care duc la ocean.

„Ceea ce am obținut este ca niște hărți de prognoză meteo, dar în loc să arate când și unde va ploua, aceste hărți arată diferite scenarii de când și unde va ajunge plasticul”, explică Higuchi.

Conform traiectoriei lor, reducerea cantității de deșeuri din plastic care intră în oceane cu 32%, echivalentul a 8,1 milioane de tone, până în 2035, ar duce la reducerea cu peste 50% a cantității de plastic din oceane până în 2050.

Efectul va fi și mai pronunțat în zonele puternic poluate, cum ar fi Marea Galbenă și Marea Chinei de Est. Aici, cantitatea de deșeuri din plastic ar putea fi redusă cu 63%, conform scenariilor echipei.

„Acest lucru nu numai că oferă obiective concrete pentru „Osaka Blue Ocean Vision”, dar permite și guvernelor și întreprinderilor să stabilească obiective metrice. În mod natural, nu trebuie doar să curățăm poluarea existentă, ci și să reducem cantitatea de noi deșeuri din plastic care intră în oceanele și râurile noastre”, spune Higuchi.

„Acest obiectiv este realizabil dacă utilizăm strategii precum îmbunătățirea gestionării deșeurilor, promovarea alternativelor reutilizabile la plasticul de unică folosință și sensibilizarea publicului”, conchide Isobe.

„Mulți oameni pot fi pesimiști atunci când aud despre problema deșeurilor din plastic din viața noastră. Dar eu rămân optimist și cred că putem găsi o cale de ieșire din această situație dificilă”, a adăugat el.