Nivelul mării s-ar putea schimba brusc: Oamenii de știință anunță o nouă descoperire

Până în prezent, oamenii de știință nu aveau suficiente dovezi că acest lucru este posibil, deși ipoteze existau. 

La această concluzie a ajuns un nou studiu publicat în revista Earth and Planetary Science Letters, relatează unian.net.

O echipă internațională de cercetători din Țările de Jos, Marea Britanie și SUA a reconstituit cu mare precizie dinamica nivelului mării din ultimele 540 de milioane de ani, cu o acuratețe la nivel de milenii. Pe lângă valoarea sa științifică, studiul are și o importanță practică pentru economia actuală.

Potrivit conducătorului cercetării, doctorul Douwe van der Meer, anterior se putea estima nivelul mediu al mării pe intervale de milioane de ani, bazându-se pe fosile și roci sedimentare. Acum însă, cercetătorii pot analiza perioade mult mai scurte, de ordinul miilor de ani, ceea ce permite identificarea unor fluctuații rapide, invizibile până acum.

S-a constatat că nivelul mării nu s-a modificat doar lent de-a lungul erelor geologice, ci a suferit și variații bruște în intervale relativ scurte. Deși anterior se presupunea această posibilitate, nu existau suficiente date care să o confirme. Acum, datorită analizei straturilor de sedimente, oamenii de știință au reușit să reconstruiască aceste schimbări rapide și să le coreleze cu ciclurile climatice globale.

Studiul acordă o atenție deosebită oscilațiilor axei de rotație a Pământului. Aceste variații ritmice influențează condițiile climatice și devin deosebit de evidente în perioadele reci, când se formează calotele glaciare la poli. Atunci, „clătinarea” axei planetei declanșează cicluri glaciare de zeci de mii de ani, însoțite de variații ale nivelului mării de peste 100 de metri.

Cunoașterea nivelurilor istorice ale mării are nu doar valoare academică, ci și aplicabilitate practică. Aceste informații ajută la elaborarea unor hărți geologice mai exacte ale scoarței terestre, în special ale straturilor importante pentru exploatarea resurselor sau siguranța ecologică.

De exemplu, dacă se știe că într-o anumită perioadă nivelul mării era ridicat se poate anticipa formarea unor straturi continue de argilită, care rețin bine lichide și gaze. În perioadele cu nivel scăzut al mării se formează roci poroase, cum ar fi gresia, ce pot acționa ca rezervoare pentru apă sau resurse energetice.

Doctorul Douwe van der Meer subliniază că aceste date sunt esențiale pentru stocarea sigură a CO₂ în subteran, pentru depozitarea deșeurilor sau pentru identificarea de noi zăcăminte. Hărțile mai precise ale straturilor subterane ale Pământului reprezintă totodată un pas important în dezvoltarea surselor de energie curată.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.