A avea prieteni s-a dovedit a fi unul dintre principalii factori ai sănătății

Prietenia puternică și contactele sociale apropiate sunt direct legate de o stare excelentă de sănătate fizică și mintală, indiferent de cultura unei persoane. La această concluzie a ajuns doctorul Veli Durmuş de la Universitatea de Științe ale Sănătății din Kütahya (Turcia), analizând datele unui amplu proiect internațional, Global Flourishing Study (GFS). Rezultatele lucrării, publicate în Journal of Mental Health, aspiră la statutul unuia dintre cele mai cuprinzătoare studii din acest domeniu.

Omul de știință a studiat chestionarele celor 204 907 adulți din 22 de țări ale lumii, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia, Brazilia, Egipt și Nigeria etc. Această acoperire geografică a permis asigurarea unei diversități religioase și culturale maxime în eșantion. Participanții au evaluat nivelul de satisfacție față de relațiile lor actuale, calitatea legăturilor cu părinții în copilărie, precum și propria stare de bine.

Prietenii de la maturitate sunt mai importanți decât experiențele din copilărie

Analiza a arătat că persoanele mulțumite de prieteniile și relațiile lor romantice declarau semnificativ mai des că au o stare fizică și mintală excelentă. Legăturile sociale de calitate acționează ca un scut puternic: ele protejează împotriva stresului cronic, sporesc stima de sine și ajută la gestionarea sănătoasă a emoțiilor negative.

Interesant este că relațiile calde cu părinții în copilărie pun, de asemenea, bazele sănătății, însă această legătură s-a dovedit a fi mai puțin pronunțată.

Autorul studiului explică acest lucru prin faptul că mediul social al unei persoane este flexibil și se schimbă permanent. Legăturile puternice de prietenie sau de cuplu dobândite la maturitate pot consolida baza mintală sau chiar compensa experiențele traumatizante din copilărie.

Vârsta, banii, căsătoria și particularitățile naționale

Pe lângă calitatea comunicării, bunăstarea oamenilor a fost influențată și de alți factori demografici. Cercetătorii au constatat următoarele tendințe interesante:

• Criza vârstei mijlocii este reală: indicatorii stării de bine mintale la persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani s-au dovedit a fi considerabil mai mici decât la tineri (18–34 de ani), însă după 65 de ani s-a înregistrat din nou o creștere semnificativă;
• Indicatori sociali: existența unei căsătorii legale, bunăstarea financiară și religia (în special islamul) s-au corelat constant cu scoruri ridicate de sănătate;
• Contrast geografic: cei mai mulțumiți de prietenii și partenerii lor s-au dovedit a fi locuitorii Indoneziei, în timp ce cel mai scăzut nivel de satisfacție față de relații a fost înregistrat în Japonia.

Instrucțiuni pentru sistemul de sănătate

Doctorul Veli Durmuş subliniază că legăturile sociale trebuie recunoscute oficial drept un determinant important al sănătății la nivel de stat. El a îndemnat la includerea programelor de combatere a singurătății și de consolidare a comunităților în strategiile de sănătate publică.

Totodată, omul de știință îndeamnă la prudență în interpretare: întrucât lucrarea se bazează pe chestionare subiective, aceasta consemnează o corelație stabilă, dar deocamdată nu demonstrează o legătură directă de cauzalitate.