Musk vrea să transforme orbita într-o platformă pentru inteligența artificială și experimente climatice

Musk a declarat că Starlink poate rezolva problema creșterii consumului de energie al centrelor de date de pe Pământ, transmite futurism.com.

„Doar prin creșterea numărului de sateliți Starlink V3 cu canale laser de mare viteză, acest lucru va funcționa”, a scris el pe rețeaua socială X.

Ideea constă în mutarea unei părți a operațiunilor de calcul, în special cele legate de procesarea și instruirea inteligenței artificiale, pe orbită.

Apariția inteligenței artificiale a crescut brusc nevoia de energie. Potrivit Goldman Sachs (mare bancă de investiții și corporație financiară americană), până în 2030 consumul de energie al centrelor de date care deservesc IA ar putea crește cu 165%. În aceste condiții, Musk propune utilizarea sateliților Starlink ca alternativă, reducând sarcina asupra surselor de energie terestre.

Totuși, astronomii privesc cu scepticism ideea mutării centrelor de date în spațiu. Samantha Lawler, cercetătoare la Universitatea Regina, remarcă: „Centrele de date necesită întreținere regulată și înlocuirea componentelor. Toate acestea vor fi extrem de dificil de organizat în spațiu, iar probabilitatea deteriorărilor cauzate de deșeurile spațiale este mare.”

Unii cercetători de la NTU Singapore consideră că, având în vedere infrastructura existentă, lansarea calculelor IA pe sateliți este tehnic posibilă, folosind acceleratoare de procesare a datelor în sistemele orbitale. Cu toate acestea, chiar dacă este realizabil, acest lucru nu rezolvă problema sustenabilității — doar o mută de pe Pământ pe orbită.

Inteligența artificială pentru climă

Planul mai ambițios al lui Musk constă în utilizarea sateliților pentru combaterea încălzirii globale. Potrivit acestuia, o rețea de sateliți solari cu IA ar putea regla cantitatea de energie solară care ajunge pe Pământ și, astfel, ar putea reduce temperaturile globale.

Aceasta se referă la așa-numitul geoinginerie solară — ideea de a modifica fluxul solar pentru a limita încălzirea. Totuși, oamenii de știință avertizează asupra riscurilor. V. Faye McNeill de la Universitatea Columbia indică faptul că efectele pot fi imprevizibile „Există o gamă largă de efecte posibile pe care nimeni nu le-a evaluat complet.”

„Blocarea luminii solare în timp ce continuăm să ardem combustibili fosili este doar o măsură temporară. Mai mult, un număr mare de sateliți creează o amenințare serioasă de coliziuni”, adaugă Lawler.

Orbită supraaglomerată și pericolul deșeurilor

Potrivit lui Lawler, orbita din jurul Pământului este deja supraîncărcată. Starlink deține deja aproximativ 70% din cei circa 12.500 de sateliți activi. Fiecare satelit Starlink este proiectat pentru o durată de viață de cinci ani, după care trebuie înlocuit. Între 2024 și 2025, aproximativ 500 de sateliți au ars la reintrarea în atmosferă, creând potențiale pericole pentru oameni și mediu.

„La fiecare două minute, sateliții trebuie să efectueze o manevră de evitare a coliziunilor. Dacă tendința continuă, acest lucru ar putea duce la o reacție în lanț, cunoscută sub numele de sindromul Kessler, când resturile creează alte resturi, făcând orbita joasă practic inaccesibilă timp de decenii”, spune Lawler.

Chiar și companiile care lucrează cu sateliți susțin ideea înăspririi reglementărilor. Uniunea internațională a astronomilor și Centrul pentru protecția cerului întunecat solicită introducerea unor standarde stricte pentru gestionarea constelațiilor de sateliți. Lawler remarcă faptul că procesele internaționale lente nu țin pasul cu creșterea rapidă a rețelei Starlink.

Musk urmărește să rezolve probleme globale prin infrastructura orbitală: energie pentru IA și, potențial, răcirea Pământului. Totuși, experții avertizează asupra riscurilor pentru știință, siguranță și sustenabilitatea orbitei.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.