Moartea în masă a insectelor amenință întreaga lume

Insectele, care joacă un rol important în procesul de polenizare, se confruntă cu o scădere masivă, iar acest lucru are un impact grav asupra culturilor alimentare, deoarece 75% dintre ele necesită o polenizare cel puțin parțială, dacă nu completă, relatează incrussia.ru.

Deși studiul nu acoperă culturile alimentare majore, cum ar fi orezul și grâul, polenizarea joacă un rol important în producerea „alimentelor nutritive pe care le iubim”, a spus primul autor al studiului, ecologista Catherine Touro de la Universitatea Rutgers din SUA. Ea subliniază: „Dacă te uiți la lista de culturi și te gândești la fructe și legume precum fructele de vară, mere sau dovleci, acestea sunt tipurile de plante care necesită de obicei polenizarea cu insecte.”

Între timp, există o lipsă de cercetări științifice care să examineze impactul penuriei de polenizatori asupra agriculturii. Deși se știe că acest fenomen poate afecta aprovizionarea globală cu alimente, amploarea lui rămâne neclară. Multe lucrări științifice se bazează pe estimări ale potențialului maxim de producție prin polenizare manuală, ceea ce poate duce la o supraestimare a efectelor limitării polenului. În schimb, o imagine mai precisă a situației poate fi obținută prin măsurarea directă a impactului real prin examinarea numărului de polenizări ale insectelor și corelarea acestuia cu recolta rezultată.

Pentru a înțelege modul în care deficitul de polenizatori afectează producția de alimente, o echipă internațională de oameni de știință a examinat o bază de date globală colectată pe parcursul a trei decenii. Această bază de date se numește CropPol și conține informații despre 32 de culturi majore care depind de polenizatori. Studiul a constatat că până la 60% din sistemele agricole din diferite țări se confruntă cu probleme din cauza lipsei de polenizatori. Fenomenul afectează 25 din cele 49 de tipuri diferite de culturi analizate, cele mai afectate fiind culturile de afine, cafea și măr. Probleme legate de deficitul de polenizatori au fost observate în 85% dintre țările participante la studiu, care s-a extins pe șase continente.

„Rezultatele noastre sunt atât îngrijorătoare, cât și încurajatoare. Am găsit probleme de randament pe scară largă. Dar evaluăm, de asemenea, că investițiile suplimentare în managementul și cercetarea polenizatorilor pot crește randamentul culturilor pentru a satisface nevoile nutriționale ale populației globale”, a spus Touro.

Cercetătorii estimează că creșterea numărului de polenizatori în câmpurile cu prezență scăzută la nivelurile observate în câmpurile cu cele mai bune performanțe, ar putea reduce diferența dintre câmpuri cu 63%.

„Dacă agricultorii aliniază câmpurile cu randament ridicat și scăzut, multe dintre problemele identificate pot fi rezolvate”, a adăugat Turo. 

În plus, s-a constatat că deficiențele de polenizatori sunt mai puțin probabile în zonele cu păduri, care se află până la 1 km de câmp. Deși acest efect nu a fost găsit în general, sugerează că ecosistemele mai largi din jurul terenurilor agricole pot sprijini supraviețuirea insectelor benefice. Cu toate acestea, deoarece nu au fost găsite modele clare printre cele 12 date analizate care au fost cele mai afectate de păduri, autorii susțin că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine modul în care pădurile afectează polenizatorii.

„Randamentul, care măsoară numărul de culturi per unitate de suprafață are implicații importante pentru evaluarea suficienței rezervelor globale de alimente în raport cu dimensiunea populației. Cercetarea noastră arată că acordând mai multă atenție polenizatorilor, fermierii pot crește productivitatea terenurilor agricole”, spune ecologista Rachel Winfrey de la Rutgers. 

Cu toate acestea, s-ar putea să nu fie atât de simplu: insectele se confruntă cu probleme grave, amenințări, inclusiv boli, pesticide, schimbări climatice și pierderea habitatului.