Studiu: Capturile de ecran afectează memoria

Strict vorbind, „amnezia digitală”, cum au numit autorii acest fenomen, nu reprezintă în sine o descoperire. Noutatea studiului constă în altceva: capturile de ecran, și nu fotografiile făcute cu telefonul mobil, au fost analizate drept factori care afectează memorarea și, pentru prima dată, au fost studiate potențialele beneficii compensatorii, precum și cauzele posibile, relatează link.springer.com

Din cercetările anterioare sunt cunoscute două particularități distinctive ale amneziei digitale: fenomenul se manifestă dacă materialul fotografiat nu este revăzut (ceea ce este inevitabil, având în vedere posibilitatea de a face cu ușurință foarte multe fotografii); memoria nu are de suferit atunci când pozele sunt făcute automat cu ajutorul unei camere portabile cu clemă — cu alte cuvinte, memorarea este afectată chiar de actul fotografierii sau al salvării unei capturi de ecran.

În noul studiu, influența capturilor de ecran asupra memoriei a fost verificată într-o serie de experimente, la care au participat studenți la psihologie în schimbul unui credit parțial. Acestora li se arătau imagini ale unor opere de artă, după care le era testată capacitatea de memorare; li se dădeau probleme de aritmetică pentru a evalua redistribuirea resurselor cognitive.

După ce salvau imaginea, participanții o recunoșteau mai slab, în medie cu 10,8%, iar niciunul dintre experimente nu a identificat avantaje ale capturilor de ecran care să compenseze accentuarea uitării.

Autorii au formulat câteva ipoteze care explică fenomenul.

1. Atenția divizată: procesul de fotografiere în sine distrage resurse cognitive care, în caz contrar, ar fi direcționate spre codificarea informației în memorie. Această versiune este cea mai puțin probabilă, deoarece capacitatea de memorare se deteriora chiar și atunci când era acordat timp suplimentar pentru studierea operei înainte sau după fotografiere.
2. Descărcarea cognitivă: încetăm să depunem efort pentru a memora informația dacă știm că aceasta este păstrată într-un depozit extern. Este o explicație logică — însă, ca strategie, nu are sens: participanții memorau datele mai slab chiar și atunci când știau că capturile de ecran vor fi șterse.
3. Distragerea atenției ca proces prin care însuși actul de a fotografia sau de a crea o captură de ecran ne face să ne distanțăm inconștient de ceea ce se întâmplă.

„Această influență depășește informația fixată propriu-zis și se extinde asupra contextului mai larg al evenimentului. O «memorie a sursei» mai slabă — adică cu privire la faptul dacă opera a fost capturată într-un screenshot sau doar privită — precum și, în studiul muzeal original asupra acestui efect, memorarea mai slabă a amplasării exponatelor fotografiate în sală oferă anumite argumente în favoarea acestei ipoteze”, comentează psihologul cognitiv Sofia Fabrizio, autoarea principală a articolului.

Cercetătorii s-au concentrat asupra celei de-a treia ipoteze, iar pentru consolidarea amintirilor recomandă deocamdată vechiul și bunul pix și hârtie: notarea este însoțită de așa-numita „dificultate dezirabilă” — mai simplu spus, efortul depus sporește probabilitatea memorării.

„După cum au arătat experimentele, este foarte probabil că ne afectăm propria memorie despre informații și evenimente printr-o singură apăsare de buton, iar această deteriorare poate depăși chiar și limitele a ceea ce fixăm direct”, rezumă Fabrizio.