În creier a fost descoperit un buton de resetare a memoriei

Viața curge într-un flux continuu, dar amintirile noastre nu sunt organizate astfel. Nu percepem trecutul ca o succesiune neîntreruptă, în schimb, ni-l amintim ca pe o serie de evenimente separate, asemenea propozițiilor structurate cu ajutorul gramaticii și punctuației. La fel ca în text, această organizare oferă trăirilor noastre o formă și o coerență, ajutându-ne să înțelegem ce și când s-a întâmplat, transmite naukatv.ru.

Se pare că această sarcină titanică nu necesită resurse colosale. O zonă minusculă, dar puternică a creierului o gestionează mult mai eficient decât s-ar putea crede.

Pentru a studia structurarea memoriei, cercetătorii au combinat metode de imagistică cerebrală și de măsurare a dilatării pupilei, și au descoperit că un mic grup de neuroni din trunchiul cerebral, cunoscut sub numele de locus coeruleus (pata albastră), funcționează ca un „buton de resetare a memoriei” în timpul schimbărilor importante. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Neuron.

„Întrebarea noastră-cheie a fost: cum „știe” creierul când se termină o amintire importantă și când ar trebui să înceapă următoarea? Studiile au arătat că menținerea unui context stabil, de exemplu aflarea în aceeași cameră, leagă trăirile succesive în memorie. Schimbarea contextului sau apariția unei granițe de eveniment, dimpotrivă, separă amintirile, prezentându-le ca fișiere distincte. Astfel, contextul acționează ca o gramatică a memoriei umane. Am descoperit că locus coeruleus este cel mai activ la granițele evenimentelor, acolo unde amintirile se separă. Prin urmare, această mică zonă din centrul sistemului de excitabilitate al creierului poate funcționa ca un marcaj al gândurilor și amintirilor noastre”, a explicat psihologul David Clewett de la Universitatea California din Los Angeles.

Pentru cercetare, 32 de voluntari au fost plasați într-un aparat RMN și li s-au arătat imagini cu obiecte neutre, în timp ce în urechi le-au fost transmise semnale sonore. Într-o ureche, monotone, pentru a crea senzația unui eveniment coerent, în cealaltă, de frecvențe diferite, indicând granițele evenimentelor. Această alternanță s-a repetat pe tot parcursul experimentului, împărțind secvența de stimuli în patru evenimente distincte.

Cercetătorii au evaluat cât de bine au fost reținute amintirile. Dacă participantul putea reproduce ușor secvența în ordine cronologică, aceasta era legată într-o singură amintire. Dimpotrivă, ordinea exactă a evenimentelor era mai greu de reprodus dacă ele erau stocate ca amintiri separate.

Așa cum se anticipase, activarea locus coeruleus la granițele evenimentelor prezicea divizarea ulterioară a memoriei, manifestându-se printr-o capacitate redusă de a reaminti ordinea perechilor de obiecte aflate de o parte și de alta a acestor granițe. Cercetătorii au corelat și activitatea locus coeruleus cu dilatarea pupilei, deoarece se știe că pupilele se dilată ușor atât la apariția evenimentelor noi, cât și la activarea acestei regiuni. Aceste măsurători au confirmat că observațiile din timpul fMRI (rezonanță magnetică funcțională) reflectau cu adevărat activitatea acestei mici zone a creierului.

Consecințele acestui semnal neuronal de „resetare a memoriei” sunt de amploare. Activarea locus coeruleus la granițele evenimentelor influențează puternic procesele din hipocamp, zona creierului care monitorizează detaliile contextuale, precum locul și timpul, și care joacă un rol-cheie în formarea noilor amintiri.

„O parte din funcția hipocampului este să structureze experiențele noastre, creând o hartă cu începutul, mijlocul și sfârșitul evenimentelor. Am descoperit că locus coeruleus poate transmite hipocampului un semnal critic de „start”, ca și cum ar spune: „Hei, acum am intrat într-un nou eveniment”. Studiile anterioare au arătat că izbucnirile de activitate ale locus coeruleus ajută la recalibrarea rețelelor neuronale, orientând atenția către experiențele noi și importante. Rezultatele noastre arată că acest semnal de actualizare are o arie de acțiune și mai extinsă, ajungând la regiunile legate de memorie care păstrează evenimentele curente”, a explicat profesoara Lila Davachi de la Universitatea Columbia.

A fost studiat și modul în care aceste explozii scurte de activitate ale locus coeruleus depind de activitatea sa de fond. Acest aspect este important, deoarece neuronii din această regiune funcționează în două moduri: impulsiv, care marchează evenimentele semnificative și formează amintiri noi, și de fond, care reglează vigilența generală și stresul.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.