Erupțiile solare reprezintă un pericol neașteptat pentru oamenii de pe Pământ

Fizicienii de la Universitatea din Kyoto au dezvoltat un model teoretic conform căruia perturbațiile din ionosferă — stratul superior al atmosferei — pot genera, în anumite condiții, forțe electrostatice adânc în scoarța terestră și ar putea contribui la declanșarea cutremurelor majore. Studiul a fost publicat în jurnalul International Journal of Plasma Environmental Science and Technology (IJPEST).

Cercetătorii sugerează că în zonele crăpate ale scoarței, unde apa este prezentă la temperaturi și presiuni ridicate, se pot forma regiuni care se comportă ca condensatori electrici. Aceste structuri sunt conectate atât la suprafața Pământului, cât și la ionosfera inferioară, creând un sistem electrostatic gigant „Pământ–atmosferă”.

În timpul exploziilor solare puternice, densitatea electronilor din ionosferă poate crește brusc, formând un strat cu sarcină negativă. Prin așa-numita legătură capacitivă, această sarcină poate induce câmpuri electrice puternice în micro-pori din roci. Calculul arată că presiunea electrostatică astfel creată poate ajunge la câțiva megapascali — valori comparabile cu tensiunile gravitaționale și de maree, considerate deja factori care influențează stabilitatea faliei.

Potrivit oamenilor de știință, creșterea totală a conținutului de electroni în ionosferă cu zeci de unități TEC în timpul exploziilor solare majore ar putea, teoretic, să ducă la o creștere semnificativă a presiunii în zonele de falie.

Anomaliile neobișnuite ale ionosferei au fost observate repetat înaintea cutremurelor puternice — inclusiv creșteri ale densității electronice, scăderea înălțimii ionosferei și modificări ale propagării undelor atmosferice. Anterior, astfel de fenomene erau considerate consecințe ale proceselor din scoarța terestră. Noul model propune o interacțiune bidirecțională: procesele interne afectează ionosfera, iar perturbările acesteia pot influența la rândul lor scoarța.

Cercetătorii notează că unele cutremure majore din Japonia, inclusiv cel de pe peninsula Noto din 2024, au avut loc la scurt timp după perioade de activitate solară intensă, deși subliniază că coincidența temporală nu indică neapărat o cauzalitate directă.

Echipa intenționează să combine în viitor datele de navigație prin satelit, care permit realizarea de hărți 3D ale ionosferei, cu informații despre vremea spațială. Aceasta va permite evaluarea dacă perturbațiile ionosferei pot influența efectiv tensiunile din scoarța terestră.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.