Durata optimă a activității fizice care prelungește viața cu o treime

Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, adulții ar trebui să urmărească până la cinci ore pe săptămână de activitate fizică moderată (de exemplu, mers rapid, jogging ușor sau drumeții) sau două ore și jumătate pe săptămână de activitate intensă (fitness, antrenamente pe intervale, alergare pe distanțe lungi sau tenis), transmite naked-science.ru.

Cercetătorii de la Universitatea Queensland (Australia), Universitatea Medicală din Tokyo (Japonia), Universitatea de Stat Londrina (Brazilia), Universitatea Klaipeda (Lituania) și Universitatea de Sănătate și Asistență Socială Kanagawa (Japonia) au analizat 85 de studii din jurnale științifice revizuite, publicate în limba engleză până în aprilie anul trecut. Dintre acestea, 77 au examinat legătura dintre activitatea fizică și mortalitatea generală, 34 au evaluat suplimentar riscul bolilor cardiovasculare, iar 15 riscul dezvoltării unor patologii oncologice.

Numărul participanților în studiile analizate a variat între 357 și 6.572.984 de persoane cu vârste între 18 și 96 ani. Proporția femeilor a fost între 7% și 73%. Monitorizarea sănătății bărbaților și femeilor a durat între șase și opt ani.

Combinarea și analiza statistică riguroasă a datelor a arătat că activitatea fizică constantă și respectarea duratei recomandate reduc în medie riscul de deces din orice cauză cu 20-40% pe unitatea de timp. Aceleași rezultate s-au obținut pentru activități moderate, intense sau o combinație a acestora. Creșterea duratei dincolo de recomandări nu aduce beneficii suplimentare.

Totodată, riscul bolilor cronice cu rezultate nefavorabile scade chiar și pentru cei care încep să respecte recomandările abia la vârsta matură. Riscul de deces la aceștia a fost redus cu 20-25% față de persoanele sedentare (grupul de referință).

Interesant este că legătura dintre un nivel ridicat de activitate fizică și un risc mai scăzut de deces a fost mai pronunțată pentru bolile cardiovasculare decât pentru cancer. Comparativ cu persoanele inactive, cei activi aveau cu aproximativ 40% mai puține șanse să moară din cauza bolilor cardiovasculare și cu 25% mai puține șanse să decedeze din cauza cancerului.

Cercetătorii au recunoscut o limitare a concluziilor lor, întrucât evaluarea intensității activității fizice în studiile analizate poate fi subiectivă. Totuși, primul raport amplu și analiza datelor disponibile indică faptul că orice activitate fizică este întotdeauna mai bună decât lipsa ei, iar schimbarea stilului de viață nu e niciodată prea târziu, au remarcat oamenii de știință.

Un exemplu relevant este cel al irlandezului Richard Morgan, care a început să facă sport abia la 70 de ani. Din curiozitate, el a încercat un aparat de vâslit într-o sală de sport, însoțit de unul dintre nepoții săi. A continuat să se antreneze zilnic și a devenit campion mondial la vâslit în sală în categoria sa de vârstă, în anii 2007, 2017, 2021 și 2022.

Testele de laborator realizate de fiziologii irlandezi au demonstrat că starea de sănătate și nivelul de pregătire fizică al lui Richard Morgan, care are acum peste 90 de ani, corespund celor ale unui bărbat de 30-40 de ani.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.