De ce oamenii se lasă influențați de știrile false

Oamenii de știință au elaborat un model care explică modul în care declanșatorii emoționali, și nu acuratețea factuală, influențează consumul și răspândirea informațiilor.

La baza lucrării stă o întrebare simplă: de ce oamenii cred și distribuie știrile false și în ce constă diferența esențială în modul în care este consumat acest tip de informație?

Credința în știrile false este asociată de obicei cu tendința de a confirma propriile convingeri, dorința de a crede informații care corespund deja viziunilor formate. Totuși, noua cercetare indică un mecanism mai profund, mai ales în perioadele de incertitudine, cum a fost pandemia de COVID-19.

„Am descoperit că oamenii consumă știrile false diferit de cele de tip tabloid. Pe cele din urmă le citesc în principal pentru divertisment și nu le iau în serios. Iar în știrile false cred și le distribuie deoarece par utile, fie emoțional, fie informațional”, spune coautoarea cercetării, Amrita George, lector clinic la Departamentul de Sisteme Informatice din cadrul Colegiului Robinson.

Cu alte cuvinte: știrile false provoacă dorință emoțională. Iar în vremuri tensionate și instabile acesta este mai puternic.

Trei parametri cheie

În cadrul studiului, știrile false sunt definite ca materiale care se prezintă drept veridice, dar care se bazează pe surse jurnalistice de slabă calitate sau conțin informații în mod intenționat false pentru a induce în eroare. Pentru a studia mecanismul consumului lor, cercetătorii au elaborat modelul COP (Content Dimensions—Overton Window—Perceived Utility), care analizează trei parametri principali ai oricărei știri:

1. credibilitatea — cât de adevărată este,
2. implicarea emoțională — ce emoții provoacă,
3. relevanța — cât de mult se referă la viața persoanei.

Acești parametri formează judecata noastră despre dacă o știre merită citită, apreciată sau redistribuită. Peste aceștia se suprapune „fereastra Overton”, un concept politologic care descrie spectrul ideilor considerate acceptabile de către societate la un moment dat. Dacă o știre falsă intră în această fereastră sau îi extinde ușor limitele, ea este mai probabil să fie acceptată.

Pentru a-și verifica teoria, cercetătorii au analizat peste 10.000 de tweet-uri despre COVID-19. Ei au urmărit care tweet-uri au primit aprecieri și care au fost supuse unei „raționalizări”, au primit mai multe comentarii negative decât aprecieri, ceea ce indică neîncredere. De asemenea a fost efectuată o analiză a tonului emoțional și a atmosferei generale pentru a evalua starea de spirit, nivelul de încredere și relevanța.

„Am constatat că fereastra Overton joacă un rol semnificativ în reacția la știrile false. Ea determină dacă acestea vor fi percepute ca acceptabile sau nu de către societate”, explică George.

Cercetătorii au descoperit că oamenii sunt extrem de sensibili la tonul emoțional, în special la emoțiile negative: frică, furie, dezgust.

Chiar dacă un tweet era mai puțin adevărat, dacă atingea nota emoțională potrivită și părea relevant pentru viața persoanei, era mai des apreciat și distribuit. Interesant este că utilizatorii erau mai indulgenți cu informațiile false dacă povestea le oferea satisfacție emoțională. Această tendință este mult mai puternică pentru știrile false comparativ cu jurnalismul tabloid tradițional, unde cititorii înțeleg de obicei că nu li se prezintă fapte.

„O descoperire foarte interesantă a fost că, în vremuri instabile, știrile false ofereau nu atât informații, cât sprijin emoțional. Noi am analizat datele din perioada pandemiei de COVID-19”, menționează George.

Trebuie spus că această cercetare a apărut la momentul potrivit. Acum, când fluxurile noastre sunt inundate de conținut creat de inteligența artificială, înțelegerea modului în care se răspândesc știrile false este mai importantă ca niciodată.

Creșterea nivelului de alfabetizare media

Lucrarea oferă idei practice. De exemplu, raportul dintre aprecieri și răspunsuri din rețelele sociale poate ajuta platformele să marcheze conținut potențial înșelător sau provocator. Potrivit autorilor, procesul de identificare trebuie să țină cont nu doar de verificarea faptelor, ci și de tonalitatea emoțională.

Concluziile subliniază de asemenea importanța alfabetizării media și necesitatea de a-i învăța pe oameni nu doar să recunoască minciuna, dar și să înțeleagă când emoțiile lor sunt manipulate. În unele țări, precum Finlanda, alfabetizarea media este deja inclusă în programa școlară încă din grădiniță. Astfel de măsuri ajută la formarea unui „sistem imunitar” împotriva dezinformării încărcate emoțional, afirmă cercetătorii.

Poate cel mai important este faptul că studiul arată cum știrile false pot deplasa limitele discuției publice. Atunci când poveștile cu încărcătură emoțională primesc recunoaștere largă, ele extind treptat fereastra Overton, făcând acceptabile idei extremiste sau anterior de neconceput.

„Nu este vorba doar despre ceea ce cred oamenii. Este vorba despre ceea ce devine acceptabil să crezi. Și aceasta este deja cu totul altă dimensiune a problemei”, a concluzionat George.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.