Cercetătorii în domeniul fericirii au numit obiceiul care face viața mai bună

Lara Aknin de la Universitatea Simon Fraser, Sade Stenlund de la Harvard și Kelsey O'Connor de la Institutul Național de Statistică și Cercetări Economice din Luxemburg au realizat un studiu, transmite dx.doi.org

Ce au aflat oamenii de știință despre fericire din 600 de ani de cercetare

În primăvară, Aknin și alți 12 specialiști de marcă în știința bunăstării s-au reunit într-un apel pe Zoom. Împreună, ei au circa 600 de ani de experiență în cercetare. Au discutat despre ce au învățat din date și din propria viață, precum și despre direcția în care ar trebui să se îndrepte domeniul pe care chiar ei l-au creat.

«Fericirea se compune din numeroși factori, dar dacă ar fi să alegem un singur secret, acestea sunt, probabil, relațiile cu alți oameni», spune Aknin, profesoară de psihologie socială.

Potrivit acesteia, existența unor legături apropiate este unul dintre cei mai siguri predictori ai fericirii, iar acest lucru a fost confirmat de numeroase lucrări din științele sociale.

«Știm că și o singură persoană pe care te poți baza are o importanță enormă. Cu cât ai mai multe relații și comunități din care simți că faci parte, cu atât sentimentul de bunăstare devine mai puternic».

Relațiile apropiate sunt mai importante decât circumstanțele ideale

Oamenii fericiți nu sunt fericiți permanent. Fericirea nu le revine doar celor care au o viață ideală sau un optimism înnăscut. Ea poate fi dezvoltată prin alegeri conștiente, autoobservare și capacitatea de a se adapta, chiar și atunci când este greu.

Unul dintre modelele principale estimează contribuția circumstanțelor de viață la aproximativ 10%. Este vorba despre lucruri majore și greu de schimbat: locul de trai, vârsta, munca, statutul familial. Până la 40% revine «activității voluntare», adică modului în care o persoană își gestionează timpul.

«Aceasta lasă mult spațiu pentru persoanele predispuse la pesimism. Ele pot începe să aplice metode verificate, de exemplu meditația sau practica recunoștinței, care ajută la perceperea lumii în culori mai luminoase», spune cercetătoarea.

Când știința bunăstării lua naștere în anii 1970, ea era doar «o sclipire în ochii pionierilor», își amintește Aknin, care editează și Raportul mondial anual al fericirii. Astăzi, tot mai mulți cercetători desfășoară studii în această direcție, iar printre fondatori crește sentimentul că domeniul este fragmentat.

Dar ei au și un obiectiv comun. Vor ca rezultatele să poată fi aplicate în practică, verificate riguros și folosite pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

«Pe fondul unor evenimente mari și îngrijorătoare din lume, uneori mi se pare că urmărirea fericirii arată banal. Dar continui să o studiez, deoarece ea însăși prezice multe lucruri valoroase, inclusiv dorința de a-i ajuta pe alții. Când oamenilor le merge bine, au puterea, posibilitățile și motivația de a participa la viața comunității, de a avea grijă de cei apropiați și de comunitățile lor», explică Aknin.

Ajutorul oferit altora aduce beneficii nu doar celor care îl primesc. Faptele bune îi îndeamnă pe oameni să răspundă la fel, astfel încât generozitatea nu înseamnă că cineva rămâne neapărat în pierdere.