Cercetătorii au stabilit limita speranței de viață a omului și obstacolele din calea acesteia
Timp de secole, omenirea a încercat să atingă visul prelungirii vieții, de la miturile antice la știința modernă.

Deși am înregistrat progrese semnificative în creșterea duratei medii de viață, întrebarea dacă există o limită maximă a longevității umane rămâne deschisă. Pentru a răspunde la aceasta, oamenii de știință s-au întors la trecutul nostru. Despre acest subiect scrie IFLScience, potrivit focus.ua.
În 2019, oamenii de știință din cadrul organizației australiene Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO) au prezentat o nouă metodă de estimare a duratei de viață a oamenilor antici, folosind tipare de metilare a ADN-ului, o metodă numită „ceasul predictiv al vieții”. Analiza lor, publicată în revista Scientific Reports, a arătat că neanderthalienii și denisovanii aveau o durată medie de viață de aproximativ 37,8 ani, foarte apropiată de cea a primilor Homo sapiens.
Această descoperire subliniază rolul crucial pe care îl joacă mediul, stilul de viață și progresele medicale în prelungirea duratei vieții umane dincolo de predispozițiile noastre genetice.
Astăzi, speranța medie de viață în țările dezvoltate este de aproximativ 83 de ani pentru bărbați și 89 de ani pentru femei. Totuși, cercetările recente sugerează că aceste cifre ar putea reprezenta un plafon. De exemplu, un studiu publicat în revista Nature Aging a arătat că, pentru a crește speranța de viață chiar și cu un singur an, este necesară o reducere semnificativă a mortalității în toate grupele de vârstă, în contrast puternic cu începutul secolului XX, când îmbunătățiri minore duceau la progrese mai evidente.
Recordul celei mai mari durate de viață umană confirmate rămâne deținut de Jeanne Calment, care a trăit 122 de ani și 164 de zile. În ciuda progreselor în domeniul sănătății și al condițiilor de trai, din 1997 încoace, nimeni nu a depășit acest prag. Unii oameni de știință consideră că acest lucru indică o limită naturală a longevității umane, situată, probabil, în jurul vârstei de 125 de ani.
Pe de altă parte, alți cercetători susțin că nu există o limită superioară fixă pentru durata vieții umane. Un studiu publicat pe platforma arXiv, care a analizat date despre mortalitatea persoanelor care au depășit vârsta de 110 ani, a arătat că probabilitatea de deces într-un an rămâne constantă, în jur de 47%, ceea ce ar indica lipsa unui prag maximal fix.
În perspectivă, tot mai multă atenție primește conceptul de „viteză de atingere a longevității”, o idee care presupune că, dacă progresele medicale vor reuși să prelungească viața mai repede decât trece timpul, oamenii ar putea, teoretic, să atingă o durată de viață infinită. Deși rămâne o ipoteză, cercetările în domeniul terapiilor anti-îmbătrânire și al medicinei regenerative continuă să extindă limitele posibilului.
Astfel, deși în ultimul secol am reușit să prelungim semnificativ durata vieții, dezbaterile despre existența unei limite naturale continuă. Pe măsură ce știința avansează, posibilitatea de a ne extinde și mai mult durata de viață rămâne o întrebare deschisă și captivantă pentru omenire.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.