Copiază linkulCercetătorii au readus la viață un virus vechi de 48.000 de ani, descoperit în permafrostul arctic
În emisfera nordică, de la Alaska până în Canada și Siberia, în straturile de permafrost se ascund microorganisme antice. Permafrostul funcționează ca un uriaș frigider natural, păstrând carbon, substanțe chimice și chiar viruși antici.
Dar din cauza încălzirii globale, gheața începe să se topească. Și odată cu ea pot fi treziți microbii, transmite moya-planeta.ru.
Permafrostul acoperă aproximativ o cincime din Arctica. Sub el se ascunde o gigantă capsulă a timpului — rămășițe mumificate ale unor animale antice și, posibil, ale oamenilor. Împreună cu ele se află populații întregi de microbi care, odată ce ajung în atmosferă, pot provoca infecții.
Potrivit datelor NASA, permafrostul conține de două ori mai mult carbon decât atmosfera Pământului. Și încă gaze cu efect de seră: metan și oxid de azot. Când solul se dezgheață, microbii se trezesc și încep să consume materia organică, eliberând în același timp gaze. Acest lucru intensifică încălzirea globală și creează o amenințare pentru oameni.
Un grup de cercetători de la Centrul național francez pentru cercetare științifică, condus de microbiologul Jean-Michel Claverie, a forat mostre de permafrost în Siberia. În ele au fost descoperiți 13 viruși necunoscuți anterior. Unul dintre ei, Pandoravirus yedoma, a stat în gheață timp de 48.500 de ani. Cercetările ulterioare în laborator au arătat că virușii descoperiți pot infecta celule cultivate, în ciuda faptului că au stat atât de mult timp în permafrost.
„Virusurile pe care le-am izolat puteau infecta doar amibele și nu reprezentau pericol pentru om”, a menționat Jean-Michel Claverie. „Totuși, aceasta nu înseamnă că alți viruși, care se află în prezent în permafrost, nu pot provoca boli la oameni. Am descoperit urme genomice ale poxvirusurilor și herpesvirusurilor, care, de exemplu, sunt bine cunoscute ca patogeni umani.”
Cel mai vechi virus a fost găsit sub un lac, alții în rămășițele unui lup siberian și ale unui mamut lânos. După cum menționează Claverie, pericolul principal nu îl reprezintă virușii deja descoperiți, ci cei despre care încă nu știm nimic. Sistemul imunitar al omului este obișnuit cu microbii moderni, dar împotriva celor antici, adormiți de zeci de mii de ani, nu avem apărare.
Cercetătorii consideră că se poate preveni dezastrul prin limitarea crizei climatice. De acest lucru depinde dacă virușii antici vor rămâne în mormintele lor înghețate sau vor ieși la libertate.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.
Copiază linkul
