Cercetătorii au dezmințit ideea că abilitățile cognitive ating apogeul la vârsta de 30 de ani

Cu toate acestea, un grup de cercetători americani și germani a demonstrat că abilitățile mentale precum capacitatea de a citi și analiza texte, precum și de a efectua calcule matematice, pot continua să se dezvolte chiar și după vârsta de 40 de ani. Mai mult, deteriorarea lor poate fi evitată mai târziu în viață, dacă o persoană folosește adesea aceste abilități la locul de muncă sau în viața de zi cu zi, informează naked-science.ru.

În multe studii anterioare, declinul mental legat de vârstă a fost dedus prin compararea scorurilor la testele persoanelor din generații diferite, cum ar fi persoane de 30 de ani și de 50 de ani, la un moment determinat. Cu toate acestea, abordarea menționată, cunoscută sub numele de metoda transversală, poate distorsiona imaginea, deoarece nu ia în considerare nuanțe importante. La urma urmei, este posibil ca scorurile mai mici ale participanților mai în vârstă să nu se datoreze unei deteriorări reale a competențelor, ci unor diferențe în materie de educație sau de condiții de viață în comparație cu subiecții mai tineri.

Așadar, autorii unei lucrări de cercetare publicate recent în revista Science Advances au ales o cale diferită. Ei au utilizat metoda longitudinală, care presupune studierea unei persoane sau a unui grup de persoane în diferite momente ale vieții lor. Studiul s-a bazat pe date din Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților (PIAAC), care testează rezidenții din țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani cu privire la abilitățile lor de manipulare a informațiilor, inclusiv competențele lor de lectură și matematică.

Pentru a urmări evoluția în timp a abilităților mentale ale acelorași persoane, experții au studiat rezultatele unui eșantion german de 3.263 de persoane care au susținut testele de două ori: în 2012 și în 2015. Analiza a luat în considerare posibilitatea erorilor datorate „regresiei spre medie”, un fenomen statistic în care scorurile scăzute sau ridicate la retestare se pot egala din cauza unei erori aleatorii mai degrabă decât a unei schimbări reale.

În urma efectuării ajustărilor necesare, cercetătorii au constatat că abilitățile de citire și matematică ale oamenilor au continuat să se îmbunătățească după vârsta de 40 de ani. Competențele de calcul au atins vârful ceva mai devreme, până la vârsta de 41 de ani, după care au început să slăbească. Progresul în ceea ce privește abilitățile de citire nu s-a oprit până la vârsta de 46 de ani, iar declinul ulterior a fost minim.

Studiul a constatat, de asemenea, că, în cazul în care oamenii au continuat să utilizeze în mod activ competențele de citire și matematică la locul de muncă și în viața de zi cu zi, aceștia au putut să le îmbunătățească și să le mențină chiar și după vârsta de 50 de ani. În schimb, cei care și-au exersat competențele mai rar decât media au început să le piardă mai devreme, după vârsta de 35 de ani. Cu alte cuvinte, cheia menținerii și îmbunătățirii competențelor cognitive la vârsta adultă constă în utilizarea lor frecventă.

Printre alte tendințe, cercetătorii au observat variații ale scăderii competențelor legate de vârstă în funcție de ocupație și de nivelul de educație. Acesta a fost mai pronunțat în cazul persoanelor cu ocupații din clasa muncitoare și în cazul persoanelor care nu au absolvit studii superioare, care aveau mai puține șanse să practice cititul și calculul. De asemenea, s-a constatat că femeile după vârsta de 40 de ani au înregistrat o deteriorare mai accentuată, în special în ceea ce privește competențele matematice. Experții consideră că acest lucru nu se datorează doar utilizării mai puțin frecvente a acestora de către femei, ci și altor factori.

Printre limitările lucrării, autorii au citat specificitatea eșantionului (rezidenți germani sub 65 de ani) și imposibilitatea de a stabili o relație cauză-efect ca urmare a naturii observaționale a studiului. În plus, acesta a analizat doar capacitatea de citire și abilitățile de calcul, nu și alte abilități cognitive precum memoria, atenția, raționamentul și așa mai departe.

Cu toate acestea, rezultatele studiului sugerează că declinul cognitiv nu este o sentință. Cititul regulat, rezolvarea problemelor și activitățile care necesită efort intelectual pot fi „exerciții” pentru menținerea sănătății mintale.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.