Cercetătorii au descoperit de ce evoluția a privat oamenii de capacitatea de a produce vitamina C

Majoritatea animalelor sintetizează vitamina C cu ajutorul enzimei L-gulonolactonă oxidază (GULO). În urmă cu aproximativ 60–70 de milioane de ani, la strămoșii noștri primate, gena GULO a suferit o mutație, iar enzima a încetat să mai funcționeze. Același lucru s-a întâmplat și la alte grupuri de animale, inclusiv la multe lilieci și rozătoare, cum ar fi cobaii, transmite naukatv.ru.

Explicația tradițională susține că, dacă animalele obțin suficientă vitamina C din hrană, disfuncția GULO nu le dăunează, astfel, selecția naturală nu păstrează această enzimă, considerând mutația neutră.

Biologul oncolog Michalis Agathocleous de la Centrul Medical Sudic al Universității Texas (UT Southwestern) și-a exprimat îndoiala încă din 2017, când echipa sa a descoperit că vitamina C joacă un rol important în celulele stem hematopoietice. „Dacă pierderea GULO este cu adevărat neutră, atunci de ce la multe animale, care primesc suficientă acid ascorbic din hrană, enzima funcționează încă?”, se întreba el.

Capacitatea de a sintetiza singur vitamina C are cel puțin un avantaj. La animalele cu enzima activă, nivelul acidului ascorbic în sânge rămâne constant, în timp ce la oameni acesta poate varia și scădea semnificativ, de exemplu în cazul înfometării.

Dar dacă sinteza vitaminei C este utilă, de ce anumite animale au pierdut totuși această abilitate? Când se pierde un caracter benefic, explicația evolutivă evidentă poate fi protecția împotriva bolilor sau paraziților.

Colaboratorii lui Agathocleous de la UT Southwestern au descoperit că viermii paraziți ai schistosomiazei produc mai multe ouă dacă primesc vitamina C suplimentară. Acești paraziți de apă dulce pot pătrunde prin piele și se dezvoltă în organism. Multe dintre simptomele schistozoamiazei sunt cauzate de reacția imunitară la ouăle depuse de adulți.

Pentru a testa rolul protector al lipsei vitaminei C, la unii șoareci li s-a eliminat gena GULO. Rezultatele experimentelor sunt publicate pe serverul de preprinturi bioRxiv.

Pe o dietă săracă în vitamina C, șoarecii infectați cu schistosomiază nu prezentau simptome și nu eliminau ouă prin fecale. În schimb, rudele lor cu enzima GULO funcțională produceau multe ouă și, în majoritatea cazurilor, mureau.

„Am oferit dovezi că acesta este avantajul”, rezumă Agathocleous.

Este imposibil de demonstrat că pierderea GULO la strămoșii noștri a fost selectată pozitiv exact pentru protecția împotriva paraziților, dar această ipoteză este cel puțin plauzibilă.

„Deși în multe manuale se spune că a fost un caz de „folosește sau pierzi” pentru gena GULO, mulți oameni de știință, inclusiv eu, considerăm că există suficiente dovezi ale unui avantaj evolutiv al acestei pierderi. Protecția împotriva paraziților ar fi putut fi unul dintre aceste avantaje”, a comentat geneticianul molecular Deborah Good de la Virginia Polytechnic Institute.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.