Ce fel de muzică se sincronizează cel mai bine cu tensiunea arterială

Un studiu privind influența muzicii asupra ritmurilor cardiac și respirator va fi prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie – ESC Congress 2025. Studiul a arătat că tensiunea arterială se sincronizează cu structurile de frază previzibile din muzică. Mai mult, reacția organismului la volum este mai pronunțată decât la tempo. Aceste rezultate ar putea ajuta, în viitor, la dezvoltarea unor terapii muzicale personalizate pentru persoanele cu hipertensiune arterială, transmite naukatv.ru.

„La fel ca în vorbire, muzica conține modele și fraze care formează structuri expresive, ceea ce provoacă un răspuns puternic din partea ascultătorilor. Acest studiu demonstrează că structurile de frază muzicale mai previzibile au un impact mai mare asupra reglării sistemului cardiovascular”, a explicat profesoara Elaine Chew de la Universitatea King’s College London, care este pianistă de formație și conducătoarea cercetării. „Acesta continuă lucrările noastre anterioare, care au arătat că respirația și ritmul cardiac depind, de asemenea, de frazele muzicale”, a mai adăugat ea.

La experimente au participat 92 de persoane (60 femei și 32 bărbați cu vârsta medie de 42 de ani), cărora li s-a măsurat continuu tensiunea arterială în timpul ascultării a nouă din cele 30 de piese muzicale pentru pian. Algoritmul dezvoltat de echipa profesoarei Chew a permis computerului să determine automat limitele frazelor în funcție de tempo și volum. Pentru un efect maxim, muzica era aproape „vie”, fiind folosite înregistrări originale ale unor interpretări legendare ale marii pianiști au fost redate pe un pian mecanic.

La 25 din cele 30 de piese, tensiunea arterială s-a sincronizat mai puternic cu volumul decât cu tempo-ul. O mai mare previzibilitate a structurilor de frază muzicale le permitea ascultătorilor să anticipeze schimbările din fraze, ceea ce amplifica sincronizarea tensiunii arteriale cu muzica.

Cea mai puternică influență asupra tensiunii arteriale a fost exercitată de transcripția realizată de Franz Liszt a cântecului „Serenadă” de Franz Schubert, în interpretarea pianistului englez Harold Bauer, care se remarcă prin structura sa de frază extrem de previzibilă.

Deși cercetarea a utilizat muzică clasică pentru pian, autorii susțin că efecte similare pot fi obținute cu orice muzică ce conține fraze bine delimitate.

„De-a lungul timpului și în diverse culturi, oamenii s-au mișcat și au dansat pe muzică. Probabil că există avantaje biologice și sociale în capacitatea de a-ți coordona acțiunile cu un ritm extern, exact cum oamenii sincronizează vâslitul într-o barcă. Pentru a coordona astfel de acțiuni, trebuie să putem anticipa începutul și sfârșitul ciclurilor ritmice. Această anticipare este, cel mai probabil, ceea ce influențează ciclurile noastre cardio-respiratorii. Sincronizarea cu structurile muzicale este plăcută, iar studiile arată că muzica activează același sistem de recompensă ca mâncarea, sexul și drogurile”, a explicat Chew.

Muzica este recunoscută tot mai des ca o posibilă alternativă non-farmacologică pentru reglarea sistemului cardiovascular, reamintesc cercetătorii.

„Acest studiu deschide calea pentru dezvoltarea unor terapii muzicale care pot declanșa reacții biologice specifice în viitor. Astfel de terapii pot fi adaptate pentru fiecare individ, aducându-ne mai aproape de folosirea muzicii ca formă de medicină de precizie. Pe termen lung, muzica ar putea ajuta la prevenirea bolilor cardiace sau la încetinirea progresiei acestora”, a concluzionat profesoara.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.