Câteva mii de pași pe zi pot încetini dezvoltarea bolii Alzheimer

Articolul se bazează pe datele a aproape 300 de persoane care au participat la un proiect al Universității Harvard privind studiul îmbătrânirii creierului.

Timp de 14 ani, cercetătorii au monitorizat un grup de persoane care, la începutul proiectului, aveau între 50 și 90 de ani și nu prezentau nicio problemă psihică. În mod regulat, le-au fost verificate capacitățile cognitive și starea creierului și, de asemenea, li s-a cerut să poarte pedometre pentru a se ști câți pași fac zilnic.

Boala Alzheimer, la fel ca și alte afecțiuni neurodegenerative, este însoțită de acumularea în creier a unor proteine patogene specifice, care pot fi detectate prin metode speciale de scanare. În cazul bolii Alzheimer, este vorba despre depozitele de beta-amiloid, care apar primele, urmate de încurcăturile neurofibrilare ale proteinei tau. Se consideră că problemele cognitive apar tocmai odată cu acumulările de proteină tau. Cercetătorii au comparat apariția acestor depozite proteice cu starea cognitivă și cu activitatea fizică a participanților, măsurată în numărul de pași zilnici.

S-a constatat că, dacă o persoană care deja prezintă semne proteice ale bolii parcurge între 3.000 și 5.000 de pași pe zi, apariția simptomelor cognitive (în primul rând a problemelor de memorie) este întârziată, în medie, cu trei ani. Dacă persoana parcurge între 5.000 și 7.500 de pași pe zi, debutul simptomelor cognitive este întârziat, în medie, cu șapte ani. Peste 7.500 de pași pe zi nu s-a observat un efect suplimentar — încetinirea declinului cognitiv nu mai avansa.

Efectul anti-Alzheimer al mersului pe jos a fost observat la persoanele care aveau deja un nivel ridicat de beta-amiloid în creier. Aceasta nu înseamnă că, la cei cu puțin beta-amiloid, memoria se deteriora mai repede — pur și simplu, la acești oameni probabilitatea de a dezvolta un Alzheimer complet era mai mică, iar pașii suplimentari pe zi nu aduceau schimbări semnificative.

Aici trebuie comparați cei care, având aceleași semne proteice patogene în creier, mergeau mai mult cu cei care mergeau mai puțin. Câteva mii de pași pe zi încetineau apariția depozitelor de proteină tau, însă acumularea beta-amiloidului continua să crească indiferent de activitatea fizică.

Noile date confirmă încă o dată că depozitele de proteină tau sunt mai periculoase în ceea ce privește dezvoltarea simptomelor cognitive. Am scris anterior despre anumite mutații genetice care pot preveni boala Alzheimer chiar și la persoanele care ar fi trebuit inevitabil să o dezvolte — mutații care tocmai inhibă formarea încurcăturilor neurofibrilare de proteină tau.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.