Astronomii au descoperit cea mai veche cometă cunoscută, cu o vârstă de șapte miliarde de ani

Cometa este mai veche decât Soarele cu aproximativ trei miliarde de ani și, până la sfârșitul anului 2025, va putea fi observată în toată lumea chiar și cu un telescop amator, relatează naukatv.ru.

Descoperită pe 1 iulie cu telescopul ATLAS din Chile, această cometă bogată în gheață de apă a devenit doar al treilea obiect interstelar confirmat și primul care a sosit din așa-numitul „disc gros” al Căii Lactee. Studiul a fost prezentat de Matthew Hopkins de la Universitatea Oxford în cadrul Adunării Naționale Astronomice a Societății Regale de Astronomie (NAM 2025) din Durham. Rezultatele observațiilor sunt publicate și pe serverul arXiv.

3I/ATLAS este un „oaspete” unic dintr-o altă parte a galaxiei, capabil să dezvăluie secretele istoriei timpurii a Căii Lactee. Vârsta sa (între 7,6 și 14 miliarde de ani) o face potențial cea mai veche cometă observată vreodată. Pentru comparație, cometele obișnuite, precum cometa Halley, au o vârstă ce nu depășește 4,5 miliarde de ani. Această descoperire arată că obiectele interstelare pot fi mai frecvente decât se credea și oferă o șansă de a studia compoziția materiei formate în jurul stelelor antice.

Cometa a fost detectată la o distanță de 670 milioane de kilometri de Soare. Denumirea „3I” indică faptul că este al treilea obiect interstelar confirmat după 1I/ʻOumuamua (2017) și 2I/Borisov (2019). Litera „I” vine de la „interstellar” (interstelar), iar „ATLAS” este numele telescopului cu care a fost descoperită. Ea se mișcă pe o orbită hiperbolică (excentricitate 6,15), deci nu este legată gravitațional de Soare și după apropierea de acesta va părăsi Sistemul Solar. Cea mai mică distanță până la Soare va fi pe 30 octombrie 2025, 210 milioane de kilometri, în interiorul orbitei lui Marte.

Caracteristici fizice

• Bogată în gheață de apă, emite gaze și praf, formând o cometă (coamă de gaze și praf) și o coadă lungă de aproximativ 25.000 km.
• Diametrul nucleului este estimat între 0,8 și 24 km, probabil fiind mai aproape de limita inferioară.
• La momentul descoperirii, viteza era de 61 km/s (aproximativ 220.000 km/h), accelerând sub acțiunea gravitației Soarelui.

Cum a fost studiată cometa?

Astronomii au folosit modelul Otawahi-Oxford, dezvoltat de Hopkins, care combină datele telescopului Gaia, informații despre compoziția chimică a galaxiei și mișcarea obiectelor. Modelul a arătat că 3I/ATLAS provine din „discul gros” al Căii Lactee, o regiune cu stele antice situate deasupra și dedesubtul planului galaxiei. Aceasta o face diferită de ʻOumuamua și Borisov, care au venit din alte regiuni.

„Toate cometele nemetale, precum Halley, s-au format odată cu Sistemul nostru Solar și au până la 4,5 miliarde de ani. Dar vizitatorii interstelari pot fi mult mai vechi, iar metoda noastră statistică sugerează că 3I/ATLAS este probabil cea mai veche cometă pe care am văzut-o”, a declarat Matthew Hopkins.

Cometa fusese observată anterior descoperirii, între 14 și 29 iunie, în arhivele telescopului ATLAS și Zwicky Transient Facility. Pe 2 iulie, observațiile din Chile, Arizona și Hawaii au confirmat prezența coma și a cozii, iar pe 11 iulie a fost făcut anunțul oficial.

Cum a fost stabilită vârsta cometei?

Vârsta 3I/ATLAS a fost estimată după viteza și traiectoria sa, care indică originea într-o stea din discul gros, o regiune formată în etapele timpurii ale evoluției galaxiei. Acest disc conține stele cu vârste între opt și 12 miliarde de ani. Cometa ar fi plutit în spațiul interstelar miliarde de ani înainte de a ajunge în sistemul nostru.

„Estimăm că probabilitatea ca această cometă să fie mai veche decât Sistemul Solar este de aproximativ două treimi și că a plutit în spațiul interstelar de atunci”, a spus Chris Lintott, profesor la Universitatea Oxford.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.