Antropologii au recunoscut că orașele nu sunt potrivite pentru viața umană

De mii de ani, omul s-a adaptat la viața de vânător-culegător: mobilitate ridicată, stres episodic și contact apropiat cu natura. Industrializarea însă, în câteva sute de ani, a schimbat complet mediul în care trăim, aducând zgomot, poluare a aerului și luminii, microplastice, pesticide, bombardament senzorial constant, iluminat artificial, alimente ultra-procesate și un stil de viață sedentar, relatează onlinelibrary.wiley.com.

„În trecut, ne descurcam excelent cu stresul acut — când trebuia să fugi de un prădător sau să-l înfrunți. Leul apărea din când în când și trebuia să fii pregătit să lupți sau să fugi. Apoi leul dispărea”, explică Colin Shaw de la Universitatea din Zurich, care împreună cu Daniel Longman conduce grupul de cercetare Human Evolutionary EcoPhysiology.

Lucrurile stresante de astăzi — ambuteiaje, șefi, rețele sociale, zgomot — activează exact aceleași mecanisme biologice, dar fără încheiere și recuperare.

„Organismul nostru reacționează de parcă toate aceste iritanți ar fi lei”, spune Longman. „Fie că este un dialog dificil cu superiorul sau zgomotul de afară — sistemul de stres funcționează la fel ca și cum ai fi atacat de unul după altul. Se declanșează o reacție puternică a sistemului nervos, dar fazele de recuperare lipsesc”.

Impact asupra sănătății și reproducerii

Shaw și Longman au adunat date care arată că industrializarea și urbanizarea subminează adaptarea evolutivă a omului.

Din perspectiva evoluției, succesul speciei se măsoară prin supraviețuire și reproducere. De la începutul revoluției industriale, ambele s-au înrăutățit.

Autorii menționează scăderea globală a natalității și creșterea explozivă a afecțiunilor inflamatorii cronice (boli autoimune etc.) drept semne că mediul industrial afectează biologia.

„Paradoxal este că am creat bogăție incredibilă, confort și medicină pentru miliarde de oameni, dar, în același timp, unele dintre aceste realizări cauzează daune serioase funcțiilor noastre imune, cognitive, fizice și reproductive”, constată Shaw.

Un exemplu clar este scăderea numărului și motilității spermatozoizilor la nivel global din anii 1950. Shaw leagă acest fenomen de factori de mediu: „Se consideră că vinovați sunt pesticidele și erbicidele din alimente, precum și microplasticele”.

Mediul adecvat

Evoluția biologică este prea lentă pentru a ține pasul cu viteza schimbărilor tehnologice și ecologice, spune Shaw: „Adaptarea genetică durează zeci și sute de mii de ani”.

Aceasta înseamnă că discrepanța dintre fiziologia noastră evolutiv formată și condițiile moderne nu va dispărea de la sine. Autorii insistă că societatea trebuie să diminueze consecințele, revizuind radical relația cu natura și creând un mediu mai sănătos și durabil.

Potrivit lui Shaw, sunt necesare soluții culturale și ecologice simultan.

„O cale este să schimbăm radical relația cu natura, să o considerăm un factor cheie al sănătății și să protejăm/reconstruim spațiile asemănătoare cu cele în care trăiau strămoșii noștri — vânătorii-culegători. Alta — să proiectăm orașe care țin cont de fiziologia omului”, rezumă antropologul.

Cercetări precum aceasta permit identificarea stimulilor care afectează cel mai puternic tensiunea arterială, pulsul sau imunitatea, pentru a le lua în considerare în proiectarea mediului.

„Trebuie să construim corect orașele, și în același timp să restaurăm, apreciem și să petrecem mai mult timp în spații naturale autentice”, concluzionează Shaw.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.