Acumularea de microplastice în creier poate duce la boala Alzheimer
Un studiu recent a relevat dovezi alarmante că microplasticul, fragmente mici de plastic de dimensiuni mai mici de cinci milimetri, se acumulează în creierul uman în cantități mari.

Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea din New Mexico a descoperit o concentrație semnificativ mai mare de microplastic în probele de creier prelevate de la persoane decedate din cauza demenței, inclusiv a bolii Alzheimer. Deși aceste date sunt preliminare și nu au fost încă evaluate de experți, ele au stârnit deja îngrijorare în comunitatea științifică din cauza potențialelor consecințe asupra sănătății globale, informează focus.ua, citând The New Lede.
Microplasticul este larg răspândit în mediul înconjurător, pătrunzând în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem și în alimentele pe care le consumăm. Acesta poate pătrunde adânc în țesuturile umane, iar acest studiu reprezintă prima dovadă că poate să se acumuleze în creier la niveluri mult mai mari decât cele descoperite în alte organe.
Cercetătorii au analizat 51 de probe de țesut hepatic, renal și cerebral, colectate în 2016 și 2024, și au descoperit că în probele de creier se găsește de la șapte până la treizeci de ori mai mult microplastic, decât în celelalte organe studiate. Este deosebit de remarcabil faptul că probele prelevate de la persoanele cu demență conțineau de zece ori mai mult microplastic ca greutate decât probele prelevate de la persoanele sănătoase.
Deși studiul nu stabilește o legătură directă de cauzalitate între microplasticul din creier și bolile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, acesta ridică întrebări importante. Cercetătorii observă că, în ultimii opt ani, cantitatea de plastic găsită în creier a crescut cu peste 50 la sută, coincizând cu creșterea globală a cazurilor de demență. Această corelație subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a explora rolul potențial al poluanților din mediu în dezvoltarea bolilor neurologice.
Rezultatele obținute sunt în concordanță cu cercetările anterioare pe modele animale, cum ar fi studiul publicat în revista Science Advances în 2023, care a arătat că nanoplasticele, particule chiar mai mici decât microplasticele, pot interacționa cu proteinele din creier, ducând la formarea de amiloide toxice, similare celor observate în boala Parkinson. Aceste agregate pot perturba funcționarea normală a creierului, ducând potențial la scăderea capacităților cognitive.
Ca urmare a acestor constatări, comunitatea științifică face apel la realizarea unor studii mai cuprinzătoare pentru a investiga efectul microplasticului asupra sănătății umane. De asemenea, crește îngrijorarea cu privire la consecințele mai ample ale poluării cu microplastic, deoarece nivelurile crescute ale acestuia în creier ar putea, teoretic, să contribuie la creșterea incidenței tulburărilor neurologice. Cu toate acestea, trebuie recunoscut că demența și boala Alzheimer au mulți factori de risc, inclusiv genetici, de vârstă și factori de mediu, iar rolul microplasticului nu este pe deplin înțeles.
Pe măsură ce cercetările avansează, devine tot mai evident că rezolvarea problemei poluării omniprezente a mediului cu microplastic ar putea fi esențială pentru abordarea unora dintre cele mai urgente probleme de sănătate ale vremurilor noastre.


