Varlamov: Moldova a pierdut aproape jumătate din populație în 30 de ani din cauza migrației

În ultimii 30 de ani, numărul populației Moldovei a scăzut cu aproape 50%. Despre acest lucru se menționează într-un reportaj video al bloggerului Ilia Varlamov, dedicat proceselor demografice din Europa de Est.

„În 30 de ani, Moldova a pierdut aproape jumătate din țară din cauza migrației”, subliniază bloggerul.

„În prima jumătate a anilor 1990, producția industrială din Moldova a scăzut cu peste 60%”, spune Varlamov, referindu-se la datele Băncii Mondiale.

Situația a fost agravată de conflictul armat din Transnistria din 1992. 

„Moldova a pierdut controlul asupra celor mai mari întreprinderi industriale din Tiraspol, Râbnița și Bender”, povestește bloggerul.

Potrivit lui, la sfârșitul anilor 1990, fiecare a treia familie moldovenească supraviețuia datorită remitențelor trimise de muncitorii migranți. 

„Cel mai des erau bărbați care plecau să muncească în Rusia și Ucraina”, precizează Varlamov.

În anii 2000, fluxurile migratorii s-au orientat către Europa. 

„Moldova nu a aderat la UE, dar cetățenii săi au obținut în masă pașapoarte ale Uniunii Europene”, spune el. Varlamov menționează că după aderarea României la UE, moldovenii au avut posibilitatea să muncească în orice țară a uniunii.

Una dintre principalele direcții ale migrației a devenit Italia. Motivele acestui fenomen sunt explicate de sociologul și expertul în migrație Alexandr Makuhin.

„Italia este cea mai îmbătrânită țară din Europa”, spune Makuhin. „Ei au înțeles de mult timp că atragerea migranților este critică pentru țară”, adaugă el.

Potrivit expertului, un rol important a avut factorul lingvistic. 

„Eu nu am învățat niciodată limba italiană, dar cunosc româna, și acest lucru este suficient pentru a înțelege cea mai mare parte a discursului italian”, explică Makuhin.

Conform datelor autorităților italiene, în țară trăiesc aproximativ 110.000 de cetățeni moldoveni. 

„Banii continuau să vină în țară”, subliniază Varlamov. Potrivit lui, în anumite perioade, volumul remitențelor a ajuns la 30–35% din PIB.

Însă caracterul migrației s-a schimbat în timp. 

„Astăzi, aproape jumătate dintre cei care pleacă au studii superioare”, spune Makuhin. „Aceasta este deja migrație conștientă, orientată către carieră”, subliniază el.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, ponderea remitențelor în PIB a scăzut la 10%. 

„Aceasta s-a întâmplat nu pentru că oamenii câștigă mai puțin, ci pentru că pleacă definitiv împreună cu familiile lor”, declară expertul.

„La sfârșitul anilor 1990, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, fiecare a treia familie moldovenească supraviețuia datorită banilor trimiși din străinătate. Cel mai adesea era vorba despre soț, tată sau frate, plecați să muncească. Acești muncitori clasici.

Dar banii continuau să curgă înapoi în țară, așa cum se întâmpla anterior din Rusia și Ucraina. Potrivit Băncii Mondiale, în perioada 2006–2008, volumul remitențelor în Moldova a ajuns la 30–35% din PIB. A fost unul dintre cele mai ridicate niveluri din lume.

Acum situația s-a schimbat. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, ponderea remitențelor în PIB a scăzut la 10%. Nu pentru că oamenii trimit mai puțini bani, ci pentru că pleacă tot mai des definitiv împreună cu familiile lor. Remitențele se opresc atunci când îți aduci copii și părinți la tine acasă”, spune Varlamov.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.