UE a evaluat reformele din Moldova: Progresul este inegal, dar vizibil

Mai lent decât în alte domenii au loc schimbările în agricultură și ecologie, precum și avansarea reformei teritoriale în regiuni, scrie tv8.md.

La Bruxelles s-a subliniat că, în pofida progresului inegal, se observă menținerea voinței politice de a continua reformele în condițiile regionale dificile, unde Chișinăul se confruntă cu tentative de destabilizare internă și cu influența negativă a războiului din țara vecină.

Analizând progresul implementării reformelor europene în Republica Moldova, Uniunea Europeană a ajuns la următoarele concluzii: energia, digitalizarea și politica externă demonstrează rezultate bune.

Energetica este unul dintre liderii incontestabili. Țara a armonizat complet legislația cu cea europeană, a adoptat Planul național integrat privind energia și clima. Moldova se pregătește pentru integrarea în piața energetică europeană până în anul 2027, investind activ în surse regenerabile și în eficiență energetică.

Digitalizarea se desfășoară rapid și cu succes. Guvernul implementează Strategia de Transformare Digitală 2023–2030, iar țara face parte din zona „Roaming ca acasă” în UE.

Politica externă corespunde pozițiilor Uniunii Europene. Moldova urmează într-o mare măsură politica externă și de securitate a UE, aplică sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, participă la misiuni europene de gestionare a crizelor. Progresul este remarcat în domeniul apărării și al combaterii amenințărilor hibride.

În următoarele reforme progresul este mediu:

Reforma justiției avansează, însă unele aspecte sunt tergiversate. În anul 2025 continuă evaluarea externă (vettingul) judecătorilor și procurorilor, iar Consiliul Superior al Magistraturii este în curs de reformare. Au fost consolidate atribuțiile Autorității Naționale de Integritate – confiscarea averilor și a mijloacelor de proveniență nejustificată devine o practică normală. Totuși, reforma nu este finalizată, iar mai multe procese se prelungesc. Este necesară finalizarea verificării tuturor judecătorilor, precum și sporirea eficienței instanțelor și a Procuraturii Anticorupție.

În reforma administrativă progresul este deocamdată limitat. În pofida adoptării „Programului Național de Aderare la UE 2025–2029”, sistemul suferă din cauza lipsei de specialiști, a fluctuației mari de personal și a birocrației. Aproape 20% din funcțiile din serviciul public sunt vacante, iar revizuirea salariilor nu este finalizată. Toate acestea reduc eficiența politicilor publice și implementarea recomandărilor europene.

În economie s-a reușit menținerea stabilității macrofinanciare, însă creșterea este slabă, practic – stagnare. Au fost apreciate eforturile de modernizare a sistemului fiscal și elaborarea noului Program de reforme economice, dar se menține un procent ridicat al economiei „tenebre” și „gri”, iar reformele întreprinderilor de stat avansează lent.

Este remarcat un șir de reforme care aproape că nu au înregistrat progrese.

În ecologie coordonarea este extrem de slabă, lipsesc resursele și încă nu există un sistem eficient de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO₂). Se recomandă implementarea unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de dioxid de carbon (ETS) și consolidarea structurilor responsabile.

Progresul în reformarea agriculturii este foarte slab, iar reforma teritorială aproape că nu avansează, deși reprezintă un element important al schimbărilor în politica regională.

Evaluarea generală este, în principal, pozitivă. Nivelul de pregătire este apreciat drept „de la moderat la bun”, iar ritmul reformelor – „stabil și orientat spre rezultat”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.