Traseul ceramic, noua atracție turistică a Republicii Moldova

În acest context, oferta se diversifică prin noi trasee, printre care și cel ceramic, care va fi lansat oficial pe 16 ianuarie. Acesta va pune în valoare istoria ceramicii, de la civilizația Cucuteni-Tripolie până în prezent, inclusiv prin colecția Muzeului de Istorie și Etnografie din Călărași, relatează moldova1.md.

Primele obiecte ceramice de pe teritoriul actual al țării au apărut încă din antichitate. Ele erau folosite atât pentru prepararea hranei, cât și în diverse ritualuri. La muzeul din Călărași se păstrează exponate unice.

Cultura tripoliană este cercetată de 140 de ani, iar studiile continuă și astăzi. Includerea ei în lista patrimoniului cultural UNESCO ar putea contribui semnificativ la acest proces, este convinsă Mariana Iurcu: „Deja s-a început lucrul dosarului UNESCO față de cultura Cucuteni-Tripolie România, Republica Moldova și Ucraina. Iată, poate aceasta va fi doar începutul unei colaborări, unde vom valorifica și vom arăta această inestimabilă cultură. Deja avem niște colaborări și cu România, care își doresc să vină să facem niște trasee turistice, legate România - Republica Moldova”.

Civilizația Cucuteni-Tripolie a existat în mileniile VI–III î.Hr., de la Munții Carpați până la cursul mijlociu al râului Nistru. Aceasta acoperea teritoriile Moldovei, Ucrainei și României. Teritoriul Moldovei se află în centrul acestui areal. Vasele cucuteniene, de forme variate, erau bogat decorate cu desene realizate cu vopsele. Pentru a le face mai durabile, meșteșugarii le ardeau în cuptoare speciale. Culorile principale ale ceramicii cucuteniene sunt roșu, alb și negru.

„În Moldova, cu excepția zonei de sud, întreg teritoriul este bogat în astfel de vase ale acestei culturi, ale acestei civilizații. Dar să nu uităm nici de perioada sovietică a istoriei, pentru a arăta cum a evoluat ceramica. Cultura Cucuteni-Tripolie conține elemente arhaice, însă ele erau destul de actuale și vedem că în perioada sovietică această cultură a inspirat meșteșugarii. Vedem aceleași cercuri, aceleași spirale, colții de lup, crucea”, explică Mariana Iurcu.

În plus, la Călărași, chiar în centrul orașului, există un obiect care atrage atenția: un mormânt sub sticlă. „Odată aici se afla o biserică, construită de boierul local Matei Derojinski între 1886 și 1888. Biserica a fost distrusă în perioada sovietică, când autoritățile sovietice au venit cu idei noi pentru transformarea orașului Călărași. Era imediat după război și, în opinia lor, orașul trebuia reconfigurat. Biserica a fost demolată deoarece aici s-a mutat primăria. Se considera că primăria și biserica nu trebuie să fie alături. În plus, pe locul bisericii s-a construit un bloc de locuințe cu 100 de apartamente și s-a lărgit strada”.

Potrivit informațiilor, lângă fiecare biserică exista un cimitir, unde erau înmormântați nobilii și preoții locali: „În anii ’60, când biserica a fost demolată, mormântul a fost descoperit de autoritățile sovietice. Toate oasele – tot ce se putea extrage – au fost mutate la cimitirul orașului, pe deal. După aceasta, mormântul a fost acoperit cu pământ și timp de 60 de ani nimeni nu a știut despre el, până în 2020, când, în timpul pandemiei, se repară drumul pentru a înlocui scările cu o rampă mai accesibilă tuturor. Cea mai importantă descoperire este piciorul unui sicriu din plumb, realizat în formă de leu. Acest detaliu arată că aici a fost înmormântat nu un simplu preot, ci o persoană de rang înalt în societate. Toate aceste descoperiri au fost ulterior trimise la Iași pentru cercetări, deoarece în prezent nu avem laboratoare capabile să stabilească exact data și proveniența obiectelor”.

Acest obiect arheologic unic a fost inclus și în noul traseu turistic.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.