Spatari: Nu mai putem avea sute de primării cu mai puțin de 1.000 de locuitori

Deputatul PAS, Marcel Spatari, a explicat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, că miza reală a reformei este crearea unor unități administrativ-teritoriale mai mari și mai funcționale, capabile să gestioneze proiecte, să ofere servicii publice de calitate, pregătind administrațiile locale pentru momentul aderării R. Moldova la UE, transmite jurnal.md.

„Este o reformă a administrației publice care vizează în special componenta administrativă. Vorbim, în primul rând, despre două niveluri — primăriile și administrațiile raionale. Până acum eram obișnuiți ca Guvernul sau Parlamentul să vină cu un pachet complet de soluții. De această dată, Guvernul a decis să procedeze diferit și a lansat consultări publice privind modul în care ar trebui să arate reforma”, a declarat Spatari.

Potrivit lui, au fost deja stabilite orientările-cheie, inclusiv reducerea numărului de primării, multe dintre care deservesc mai puțin de 1.000 de locuitori. O asemenea structură este nesustenabilă și nu permite furnizarea eficientă a serviciilor publice, consideră deputatul.

Comasarea voluntară a localităților va continua până la mijlocul anului — primarii vor putea forma comune prin unirea satelor mici. Dacă această etapă nu va da rezultate, autoritățile vor trece la comasarea normativă, prevăzută de lege.

„Nu mai putem avea 900 de primării, dintre care foarte multe cu mai puțin sub 1.000 de persoane. Este necesar un număr minim de astfel de primării. Comasarea voluntară va continua, iar apoi, inevitabil, vom trece la etapa de comasare normativă — pentru cei care nu se vor uni de bunăvoie”, a explicat deputatul PAS.

Mecanismul de comasare va fi stabilit în cadrul consultărilor publice, care vor avea loc pe mai multe platforme, inclusiv în Parlamentul Republicii Moldova, cu participarea primarilor, reprezentanților raioanelor și a cetățenilor.

Spatari a subliniat că consolidarea capacității administrațiilor locale este necesară pentru accesarea fondurilor europene, care în prezent ajung preponderent prin autoritățile centrale, din cauza lipsei de expertiză la nivel local.

„Administrațiile locale nu au capacitatea de a scrie și implementa proiecte direct în relația cu Uniunea Europeană, așa cum o fac statele membre. Avem nevoie de unități administrative mai mari, cu mai multe resurse și personal calificat”, a conchis el.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.