Seceta lovește agricultura R. Moldova, iar fermierii cer soluții de urgență
Seceta prelungită continuă să afecteze grav agricultura și resursele de apă ale Republicii Moldova. În timp ce autoritățile propun soluții pe termen lung, fermierii solicită acțiuni imediate.

Alexandru Coronovschi, inginer principal la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, a confirmat, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că, deși pe râurile mari Nistru și Prut situația hidrologică este considerată normală, râurile mici se află sub „Cod Roșu și Portocaliu de alertă”. Debitul acestora a scăzut la doar 15-30% din media anuală, o consecință directă a temperaturilor ridicate.
În ciuda acestui fapt, specialiștii dau asigurări că alimentarea cu apă potabilă nu este pusă în pericol, datorită regularizării debitului Nistrului prin lacurile de acumulare.
Fermierii din sudul R. Moldova suferă pierderi de milioane
Un fermier din Căușeni, Ștefan Pașcan, a enumerat pierderile pe care le anticipează până la finalul anului 2025.
„Anul acesta, noi cultivăm tot spectrul de culturi cerealiere, adică grâu, orz, rapiță, grupa a doua, floarea-soarelui, porumb, plante multianuale. Am fost anul curent afectați ca niciodată. Iată, ieri a fost ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, noi am determinat starea afectării culturilor de grupa a doua. Vreau să zic că noi o să avem pierderi în jur de opt milioane de lei pentru anul 2025. Și, dacă facem o mică matematică, uitați-vă, în cinci ani de zile, noi avem pierderi de circa 20 de milioane de lei, numai din cauza secetei”, a declarat fermierul.
Porumbul a fost afectat în mod special, fiind o cultură care necesită multă apă. Fermierii au cerut declararea stării de urgență în agricultură, însă deocamdată nu s-a luat o decizie finală.
„Spre regret n-am primit răspuns la problema acută care este la momentul actual. S-a transformat întâlnirea într-o discuție tehnică, concret la soluționarea problemei de astăzi, care există în agricultură, adică ce facem cu creditorii noștri, furnizorii de imputuri, ce facem cu creditele bancare pe care nu o să fim în stare să le rambursăm anul acesta?”, a întrebat Pașcan.
La aceasta a răspuns secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban.
„Este în examinare acest aspect. În primul rând, noi avem instituție care nemijlocit răspunde de situațiile excepționale. Vorbim de Inspectoratul General Situații de Urgență. (...) Stare de urgență se declară prin hotărâri de Parlament”, a menționat el.
Ideea conectării Nistrului cu Prutul, o soluție riscantă
În timpul discuțiilor a fost adusă în discuție ideea conectării bazinelor râurilor Nistru și Prut pentru a îmbunătăți accesul la apă pentru irigare. Deși această idee poate părea atractivă, Șarban a afirmat că a fost deja analizată și respinsă din cauza riscurilor ridicate.
„Interconectarea, iarăși, eu aș vrea, sincer vă spun, eu aș vrea acest lucru să se întâmple, dar noi vorbim de biodiversitate, noi vorbim de două râuri care nu pot fi interconectate. Trebuie de analizat”, a explicat oficialul.
Experții avertizează că o astfel de intervenție ar putea duce la scăderea critică a debitului ambelor râuri și ar provoca daune serioase ecosistemelor.
Soluții pe termen lung, modernizarea sistemelor de irigații
În lipsa unor soluții imediate, Ministerul Agriculturii mizează pe modernizarea infrastructurii de irigare prin proiecte finanțate de Banca Mondială.
Vasile Șarban a menționat că în regiunile afectate se desfășoară lucrări de reabilitare a sistemelor de irigare, dar a subliniat că este necesară cofinanțarea din partea fermierilor.
Între timp, fermierii se simt ignorați în fața problemelor stringente, cum ar fi rambursarea creditelor, și consideră că întâlnirile cu autoritățile se rezumă adesea la discuții tehnice fără soluții concrete.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


