Schema muncitorilor străini aduși în Moldova: Li se promite Europa și salarii de 20.000 de lei

Șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Dumitru Lazăr, a declarat că, doar până la 1 septembrie 2026, peste 6.300 de cetățeni străini au fost documentați pentru prima dată în scop de muncă, față de aproximativ 4.300 pe întreg parcursul anului 2025, relatează bani.md.

„În anul 2025, pe parcursul anului, au fost documentați în scop de muncă 4.300 de cetățeni la prima documentare. În anul 2026, la 1 septembrie, noi avem 6.300 și ceva, adică avem o creștere de peste 2.000 de cetățeni deja”, a declarat Lazăr.

Potrivit acestuia, procesul de atragere a forței de muncă din străinătate trebuie realizat treptat, întrucât verificarea și documentarea unui număr mare de persoane creează o presiune semnificativă asupra Inspectoratului General pentru Migrație.

Șeful IGM a atras atenția și asupra salariilor oferite lucrătorilor străini. Deși unii angajatori declară salarii de 20.000 de lei și mai mult, în realitate, susține Lazăr, în multe contracte prezentate instituției este indicat un salariu de sub 10.000 de lei.

„Am ridicat ultimul contract pe care l-ați depus la IGM pe 2 august, iar contractul prevede un salariu de 8.700 de lei. Din păcate, în mare parte, toate contractele nu depășesc 10.000 de lei”, a declarat șeful IGM.

Autoritățile au depistat și cazuri în care salariul indicat la depunerea actelor era ulterior redus. Angajatorii puteau modifica contractul, inclusiv să treacă angajatul la jumătate de normă, astfel încât salariul real ajungea să fie mai mic decât nivelul stabilit inițial.

După modificarea legislației, angajatorii sunt acum obligați să mențină nivelul minim al salariului pe întreaga perioadă de angajare, nu doar la momentul depunerii cererii pentru perfectarea actelor cetățeanului străin.

Totuși, potrivit lui Lazăr, este necesar și un mecanism eficient de control, cu implicarea instituțiilor responsabile de domeniul muncii și al finanțelor, astfel încât respectarea obligațiilor să poată fi verificată, inclusiv prin controale selective.

Datele IGM arată că majorarea numărului de lucrători străini a dus și la creșterea numărului de plângeri. Străinii semnalează probleme privind plata salariilor și promisiunile făcute de agențiile de recrutare înainte de sosirea lor în Moldova.

„Unei mari părți dintre cei recrutați în străinătate li se promite că, după obținerea permisului de ședere în scop de muncă în Republica Moldova, li se va deschide o cale liberă spre Uniunea Europeană. Ajunși aici, ei înțeleg că au fost induși în eroare și încearcă să treacă Prutul, inclusiv prin nord”, a declarat Dumitru Lazăr.

Datele IGM mai arată o creștere bruscă a numărului de străini plasați în Centrul de plasament temporar. Dacă în prima jumătate a anului 2025 au fost plasați acolo 13 oameni, în perioada similară din 2026 numărul lor a ajuns la 128.

Cheltuielile pentru hrană, cazare, întreținere și îndepărtarea acestor persoane sunt suportate inițial de stat. Potrivit șefului IGM, există inclusiv companii care trebuie să achite biletele pentru revenirea lucrătorilor în țările lor de origine, însă nu își îndeplinesc obligațiile. Ulterior, instituția este nevoită să recupereze acești bani prin instanța de judecată.

În același timp, unii angajatori se adresează IGM după ce lucrătorii străini aduși de ei în Moldova părăsesc locul de muncă și nu mai pot fi găsiți.

„Sunt foarte multe probleme — începând cu perioada recrutării și până în momentul în care aceștia ajung la Chișinău sau în Republica Moldova”, a concluzionat șeful Inspectoratului General pentru Migrație.