Registrul furnizorilor de servicii mass-media devine practic o condiție pentru accesul la subvențiile de stat

Autorii proiectului subliniază necesitatea transparenței și modernizării sectorului mass-media.

Opoziția se teme că condiționarea finanțării de stat de înregistrarea în Registru ar putea deveni un instrument de control asupra presei, transmite logos-pres.md.

Joi, 11 iunie, deputații majorității parlamentare au votat în prima lectură proiectul de Lege privind mass-media. Cele mai aprinse discuții au stârnit inițiativa de creare a Registrului furnizorilor de servicii mass-media, care va fi gestionat de Ministerul Culturii.

Înregistrarea este „aproape” voluntară

Potrivit proiectului, furnizorii de servicii mass-media pot fi incluși în acest Registru la cerere. Înregistrarea este voluntară și nu reprezintă o condiție obligatorie pentru furnizarea serviciilor media, crearea, producerea sau difuzarea conținutului, precum și pentru exercitarea responsabilității editoriale. Lipsa din Registru nu limitează drepturile furnizorilor de servicii media prevăzute de lege și nu îi exonerează de îndeplinirea obligațiilor corespunzătoare.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin de stat prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv Fondul de subvenționare a mass-media, este condiționat de înregistrarea obligatorie ca furnizor de servicii media în acest Registru. Ministerul Culturii examinează cererea și ia decizia de includere în Registru în termen de 10 zile lucrătoare.

„De ce Ministerul Culturii?”

Deputata PSRM, jurnalista Adela Răileanu recunoaște că Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a mass-mediei și că în proiect există prevederi importante și necesare, totuși, Registrul ridică semne de întrebare. „Deși înscrierea este voluntară, ea devine, de fapt, o condiție de supraviețuire, deoarece accesul presei la subvenții și finanțări publice depinde direct de acest registru”.

Deputatul „Partidului Nostru”, Nicolae Margarint, a remarcat că nu a fost prezentat niciun exemplu concret din țările membre ale Uniunii Europene în care un minister să administreze un astfel de registru pentru presa tipărită și online: „Am pus o întrebare foarte clară și am cerut un exemplu concret. Nu a urmat niciun răspuns”.

Potrivit deputatului Gaik Vartanean, proiectul era necesar, deoarece vechea lege din 1994 a fost scrisă într-o altă epocă. „Dar întrebarea principală este de ce tocmai Ministerul Culturii? Registrul este gestionat, verificat și, atenție, exclus din el de către o autoritate executivă. Întreaga arhitectură europeană se bazează pe regulatori independenți, iar noi avem deja unul — Consiliul Audiovizualului”, a spus Vartanean.

O poziție similară a exprimat-o și deputatul Alexandr Stoianoglo: „Cine pe cine va controla? Presa există pentru a controla puterea, nu invers”.

La rândul său, deputata PAS, Marcela Adam, a vorbit despre manipulări, războaie informaționale și integrare europeană: „Integrarea europeană înseamnă dezvoltarea culturii libertății, instituții media independente, pluralismul opiniilor și respect pentru jurnalismul profesionist”.

Proiectul de lege va fi supus votului în a doua lectură.

Anterior, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a comentat proiectul: „Spațiul media s-a schimbat fundamental prin apariția platformelor digitale, a noilor forme de comunicare, dar și a unor provocări legate de transparența proprietății, finanțarea instituțiilor media, protecția pluralismului mediatic, independența editorială și combaterea dezinformării. Această lege este importantă nu doar pentru sectorul mass-media, dar și pentru întreaga societate. O presă liberă, responsabilă și transparentă este o condiție esențială pentru democrație, pentru informarea corectă a cetățenilor și pentru consolidarea încrederii publice”.