Primarii nu știu despre adăposturile de întreținerea cărora sunt responsabili

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misăil-Nichitin, a recunoscut că multe adăposturi nu corespund standardelor minime și necesită reparații și investiții suplimentare, relatează tv8.md  cu referire la unutv.md

„Este vorba, în total, despre 1.790 de adăposturi, dintre care peste 250 sunt destinate protecției civile și antiradiații. Din păcate, nu toate corespund standardelor minime, deoarece sunt necesare investiții suplimentare și reparații”, a declarat ministra.

Harta construcțiilor de protecție este disponibilă pe site-ul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Ghidul pentru populație privind pregătirea pentru situații de urgență urmează să fie prezentat în noiembrie, în cadrul programului „Moldova pregătită”, coordonat de Centrul Național de Management al Crizelor.

Ghidul va explica ce rezerve trebuie păstrate acasă și cum trebuie acționat în cazul întreruperii energiei electrice, problemelor de alimentare cu apă sau calamităților naturale. Recomandările prevăd rezerve de apă, produse cu termen lung de păstrare și medicamente, o lanternă, precum și un plan familial de comunicare.

Autoritățile subliniază că recomandarea de a pregăti rezerve pentru 72 de ore nu înseamnă că există o amenințare imediată sau că salvatorii vor începe să acționeze abia peste trei zile.

Între timp, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a avertizat despre răspândirea pe Telegram a informațiilor false privind programul „Moldova pregătită”. Recomandările privind rezervele pentru 72 de ore erau prezentate drept pregătiri pentru război sau pentru presupuse sistări planificate ale apei și energiei electrice. Autoritățile infirmă aceste afirmații și declară că programul este orientat spre pregătirea populației pentru situații de urgență.

Jurnaliștii s-au adresat IGSU pentru a afla cine este responsabil de starea adăposturilor. S-a constatat că numărul încăperilor care pot fi deschise imediat pentru oameni este și mai mic decât se presupunea. Există doar 94 de astfel de adăposturi. Acestea sunt amplasate pe teritoriul întreprinderilor și sunt destinate angajaților acestora. Restul obiectivelor, încadrate în categoria celor parțial pregătite, necesită cel puțin 12 ore pentru eliberare și pregătire.

Deși aproape 1.790 de adăposturi sunt indicate de ceva timp pe harta IGSU, mulți primari nu știu despre existența lor. Ei susțin că nu au primit informații despre obiectivele amplasate pe teritoriul localităților lor și despre obligațiile lor privind întreținerea acestora.

Primarul satului Pepeni, raionul Sîngerei, Oleg Cernei, a declarat că autoritățile locale nu au primit notificări în acest sens.

„Toate acestea sunt povești, nimeni nu a comunicat nimic. La nivelul raionului Sîngerei, nicio primărie nu a comunicat nici cu ministerul, nici cu subdiviziunile pentru situații de urgență. Nu știu de unde iau ei aceste informații și cu cine comunică atunci când le prezintă publicului, mai ales la nivel de ministru. 

Cum pot indica pe hartă două obiective în Pepeni, dacă eu, în calitate de primar, nu știu nimic despre asta? Nu suntem informați, însă ni se pune în sarcină responsabilitatea pentru întreținerea acestor obiective. Este o informație falsă, eronată, care nu corespunde realității”, a declarat Cernei.

Primara satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, Rodica Croitor, a comunicat, de asemenea, că nu a furnizat astfel de date și nu știe cine a transmis informația autorităților.

„Eu, în calitate de reprezentantă a administrației publice, nu am furnizat astfel de informații. Nu ni le-au solicitat. Este posibil ca, în timp ce eram în concediu, aceste date să fi fost transmise de viceprimar. Cel puțin, eu nu știu despre asta. Despre acest adăpost știu încă din timpul pandemiei, iar apoi — al crizei refugiaților. Atunci am identificat câteva locuri unde am fi putut caza refugiați, inclusiv clădirea liceului, care are încăperi mari. Asta a fost acum doi-trei ani, însă de atunci acest subiect nu a mai fost abordat”, a relatat ea.

Primarul orașului Căușeni, Alexandru Donțu, a recunoscut că a aflat despre adăposturile de pe teritoriul orașului abia după recentele exerciții de simulare a situațiilor de urgență. În cadrul exercițiilor au fost exersate scenarii privind un atac cu dronă, un focar de pestă porcină africană și un accident rutier de proporții.

„Până la aceste exerciții, nu știam că astfel de adăposturi există pe teritoriul orașului Căușeni. După ce am primit informația, am discutat subiectul cu șeful IGSU și am verificat unul dintre cele patru obiective menționate. În continuare, va trebui să le întreținem și să le pregătim pentru situațiile de urgență care pot apărea”, a declarat primarul.