Prevenția bolilor, declarată prioritate, dar se alocă doar 27 de lei per locuitor

Specialiștii spun că alocările sunt disproporționate și că, de fapt să previi este mult mai eficient decât să tratezi, transmite Europa Libera.

Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în unul dintre primele sale interviuri în această calitate că profilaxia este o prioritate pentru el.

„Cu cât mai mult vom investi în profilaxie, în imunizări, în promovarea unui mod sănătos de viață, cu atât vom cheltui mai puțini bani în sănătate”, a spus ministrul, fost rector al Universității de Medicină și Farmacie.

În realitate, în fiecare an, în bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală sunt repartizate sume mici pentru prevenirea bolilor și educație în sănătate.

Pentru anul 2026, în acest buget, gestionat de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) sunt planificate peste 19,2 miliarde de lei. Cei mai mulți bani vor fi alocați pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice (fondul de bază), peste 18,6 miliarde de lei sau 94%. Pentru măsurile de profilaxie sunt planificate 70 de milioane de lei, cu 15 milioane mai mult decât în 2025.

„Cu alte cuvinte, de 266 de ori mai puțin se alocă pentru profilaxie, dar este bine cunoscut că un leu investit în profilaxie economisește 8-9 lei care ulterior vor fi plătiți pentru tratament. Nu spun că se dau prea mulți bani pentru tratament, dar raportul dintre cele două categorii este enorm”, explică Mihail Pîsla, conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică.

Un calcul simplu arată că, la o populație de 2,6 milioane, cât are R. Moldova, pentru prevenirea bolilor se alocă 27 de lei pentru fiecare persoană. Totuși, cifra a crescut în ultimii ani. În 2016, de exemplu, pentru prevenție se aloca doar un leu pe cap de locuitor.

Potrivit proiectului legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026, din cele 70 de milioane de lei destinate profilaxiei, 44% vor merge pentru achiziționarea vaccinurilor opționale (antirabic, antigripal, contra hepatitei virale B și contra meningitei).

28% din acest fond sunt pentru depistarea precoce a bolilor: screening-ul pulmonar pentru persoanele din grupurile cu risc la tuberculoză din localitățile rurale, screeningul colo-rectal, diagnosticul timpuriu al cancerului mamar, servicii stomatologice pentru copiii din localitățile rurale.

Alte 28% din surse vor fi utilizate pentru activități de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire, a infecției HIV, a tuberculozei, hepatitelor virale B, C și D, a maladiilor provocate de consumul tutunului, precum și campanii de promovare a unui mod de viață sănătos pe tot parcursul vieții.

Mihail Pîsla spune că domeniul de profilaxie se bazează pe trei componente: prevenire, promovarea sănătății și protejarea sănătății.

„Covidul nu ne-a învățat nimic. Nu sunt sigur că suntem gata de o altă pandemie. Ca să fii gata trebuie să fie întreprinse un șir de măsuri. În documentele de strategie se vorbește mult despre prevenție și este corect să intervii la această etapă, dar nu când deja te-ai îmbolnăvit”, afirmă specialistul.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.